anunturi
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 18.05.2022

Despre tinerii care nu învaţă, nu muncesc şi nu urmează o formă de pregătire profesională

GALERIE
ciprian iftimoaei
  • ciprian iftimoaei
- +

Avem o problemă cu forţa de muncă, o ştim cu toţii, în special cu lipsa oamenilor pregătiţi profesional/ calificaţi/ disponibili de a munci. Care sunt cauzele acestei probleme? 

Migraţia economică este principala cauză care determină scăderea efectivului populaţiei active economic şi care a luat amploare mai ales după aderarea României la UE. Apoi, scăderea natalităţii şi migraţia economică conduc la îmbătrânirea populaţiei şi la reducerea activităţii economice la segmentele mai înaintate în vârstă (îmbătrânirea forţei de muncă). La aceste cauze se mai adaugă şi scăderea interesului pentru şcoală al tinerilor şi/ sau pentru muncă al adulţilor tineri (cu vârste între 15 -34 de ani).

Scăderea interesului pentru educaţie şi formare profesională la tineri nu este o noutate. Democratizarea vieţii sociale şi economia liberă au venit la pachet cu drepturile şi libertăţile individului, inclusiv libertatea de a nu munci. Munca este un drept, nu o obligaţie. Dreptul la muncă este prevăzut de Constituţie şi nu poate fi îngrădit. Suntem liberi să ne alegem profesia/ ocupaţia/ locul de muncă. Totodată, nimeni nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească exercitând o anumită profesie, la un loc de muncă oricare ar fi acesta. Până de curând, învăţământul obligatoriu era de 11 clase, începând cu clasa pregătitoare şi până la clasa a X-a. Potrivit unei prevederi legale din 2020, devin obligatorii grupa mare de la grădiniţă şi clasele a XI-a şi a XII-a, ceea ce înseamnă 14 ani de şcoală. Cu toate acestea, şcoala românească se confruntă cu abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional.

Odată cu scăderea interesului pentru şcoală se manifestă şi fenomenul de amânare a încadrării în muncă a tinerilor. Tot mai mulţi tineri preferă să (mai) copilărească, amână căutarea activă a unui loc de muncă, sunt întreţinuţi de părinţii din ţară sau de către cei plecaţi la muncă în străinătate. Categoria tinerilor care abandonează şcoala, nefiind interesaţi de o anumită calificare/ formare profesională şi nici nu muncesc, s-a extins şi ca urmare a modificării valorilor, principiilor, stilurilor de viaţă caracteristice unei „societăţi deschise”. Din punct de vedere educaţional şi profesional, tinerii se pot afla în următoarele situaţii: (1) tineri care învaţă şi/sau urmează o formă de pregătire profesională, dar nu sunt încadraţi în muncă; (2) tineri care învaţă şi totodată muncesc; (3) tineri care nu învaţă, dar muncesc; (4) tineri care nu învaţă, nici nu muncesc. În cele ce urmează, voi discuta despre ultima categorie de tineri care în jargonul politicilor europene sunt identificaţi prin acronimul NEET.

Termenul NEET a apărut pentru prima dată în anii 1990, în discuţiile politice din Marea Britanie despre necesitatea (re)integrării educaţionale a tinerilor cu vârste între 16 şi 18 ani care abandonaseră şcoala şi care nu munceau. Începând cu anul 2010, în cadrul iniţiativei „Tineretul în mişcare” a Strategiei Europa 2020, a fost lansat conceptul de tineri NEET (young people neither in employment, nor in education or training) cu referire la un segment de populaţie cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani care nu munceşte, nu învaţă şi nici nu urmează vreo formă de pregătire profesională. Acest concept a fost utilizat ca indicator statistic în monitorizarea şi evaluarea politicilor europene privind integrarea socioprofesională a tinerilor cu vârste între 15-24 de ani, categorie de vârstă ulterior extinsă la 15-29 de ani. În raportările Eurostat se utilizează şi categoria de adulţi tineri cu vârste între 20-34 de ani.

Când ne referim la NEET nu trebuie să avem în vedere doar şomerii, persoanele tinere înregistrate de la agenţiile de ocupare a forţei de muncă ca fiind aflate în căutarea unei slujbe. În categoria de NEET intră şi tinerii care nu sunt disponibili să muncească sau să se întoarcă în sistemul educaţional pe motiv că sunt în căutarea unor oportunităţi de muncă conform propriilor aspiraţii (condiţii de muncă/ pachet salarial), deoarece au dizabilităţi şi nu găsesc locuri de muncă orientate spre nevoile lor speciale, tineri bolnavi sau care au în grijă persoane bolnave, sau pur şi simplu tinerii care îşi iau un an sabatic în care călătoresc, citesc, activează în structuri de voluntariat (NEETs voluntari).

Ultima statistică furnizată de Eurostat arată că la nivelul UE-27, în anul 2020, erau aproximativ 14 milioane de adulţi tineri (cu vârste între 20 şi 34 de ani) fără ocupaţie: nu munceau şi nici nu învăţau, reprezentând 17,6% din totalul populaţiei din această categorie de vârstă, în creştere cu 1,2% faţă de anul 2019. Italia (29,4%), Grecia (25,9%), Spania (22,3%) sunt ţările plasate pe primele poziţii în ordinea descrescătoare a clasamentului european al NEETs. Olanda (8,2%), Suedia (8,8%) şi Luxembourg (9,6%) sunt ţările care au cei mai puţini NEETs. La nivel european, femeile NEET sunt mai multe decât bărbaţii: 21,5% femei tinere cu vârste între 20-34 de ani faţă de 13,8% de bărbaţi din aceeaşi categorie. Cel mai mic procent de bărbaţi NEET s-a înregistrat în Cehia (5,6%), iar pentru femeile NEET în Olanda (9,5%). Italia ocupă prima poziţie în clasamentul european al adulţilor tineri care nu muncesc şi nici nu învaţă, atât la bărbaţi (24%), cât şi la femei (35%).

În România, la 1 ianuarie 2020, populaţia stabilă era de 19.328.838 persoane din care adulţi tineri (cu vârste între 20 şi 34 de ani) erau 3.427.488 persoane. Conform datelor Eurostat pentru anul 2020, în România, NEETs (20-34 ani) reprezentau 20,2%, ceea ce înseamnă că avem un număr de 685.498 de adulţi tineri fără ocupaţie. În ţara noastră, femeile NEET reprezintă 29,2%, pe când bărbaţii NEETs 11,7%. Explicaţia pentru faptul că numărul femeilor NEET este aproape dublu faţă de bărbaţii NEET este că, în România, bărbaţii tineri îşi găsesc mai uşor de muncă în meserii care necesită muncă fizică (agricultură, construcţii, industrie), acceptă să ocupe şi locuri de muncă fără o calificare profesională specială, femeile tinere sunt angrenate în muncile gospodăreşti, inclusiv îngrijirea persoanelor vârstnice. Această discrepanţă în funcţie de sex este amplificată de mediul de rezidenţă: cele mai multe femei fără ocupaţie (NEETs) sunt în mediul rural, mai îndepărtat de centrele urbane, în care predomină concepţiile, valorile, ocupaţiile tradiţionale.

Faptul că unul din cinci adulţi tineri (20,2%) cu vârste între 20 şi 34 de ani nu învaţă şi nici munceşte reprezintă o bombă socială cu efect pe termen lung. Criza economică din perioada 2009-2012 a afectat destul de multă această categorie socială. Statisticile oficiale Eurostat/ INS arată că şomajul afectează într-o măsură mult mai mare persoanele tinere (15-24 de ani) şi adulţii vârstnici (55-64 de ani), iar rata sărăciei relative la tineri este de 30%, faţă de 23,8% la nivelul întregii populaţii din România. Pandemia de COVID-19 amplifică problemele NEETs, mai ales ale tinerilor din rural şi urbanul subdezvoltat, pe cei care au absolvit doar învăţământul obligatoriu sau care au părăsit timpuriu şcoala, fără o calificare cerută de piaţa muncii, excluşi din societatea digitală. Aceştia devin victime ale discriminării, marginalizării şi excluziunii sociale, cu şanse reduse de (re)integrare socioprofesională, cu risc de implicare în infracţiuni şi criminalitate organizată. Atunci când clamăm lipsa forţei de muncă, să ne reamintim de cei 20% de NEETs din România şi să ne întrebăm ce am făcut concret pentru şcolarizarea, formarea profesională şi aducerea lor în câmpul muncii.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Spaima Constituţiei

Cătălin ONOFREI

Spaima Constituţiei

Asta-i pohta ce-au pohtit?

opinii

Omnia Vincit Amor

Florin CÎNTIC

Omnia Vincit Amor

Ca cercetător care a lucrat pe arhiva Mircea Eliade existentă la Colecţiile Speciale ale bibliotecii Regenstein a Universităţii din Chicago, mă întreb în fiecare an, pe 22 aprilie, ce mai rămâne din amintirea marelui istoric al religiilor azi, când discursul demolator este atât de hotărât cu predecesorii „incorecţi politic”. Însă, oricât de înverşunaţi ar fi detractorii lui, un singur lucru nu i-l pot lua: iubirea pe care i-a purtat-o Christinel.

Dorul şi amintirea de-a pururi

Grigore ILISEI

Dorul şi amintirea de-a pururi

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Enescu în presa română (I)

Alex VASILIU

Enescu în presa română (I)

Selecţii din interviurile acordate în România de George Enescu au fost publicate sporadic de-a lungul timpului, însă muzicologul şi compozitorul Laura Manolache a avut iniţiativa ordonării cronologice în două volume a unui număr impresionant de răspunsuri la întrebările jurnaliştilor. 

pulspulspuls

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

Iacătă-l la interval pe conţilierul premarelui Mihai Chirica, cu o postare de zile mari

La sfârşitul săptămânii trecute, mai precis vineri, spre seară, consilierul de taină al primarului Chirica, inegalabilul Radu Botez, a produs o cugetare care a zguduit gândirea geoeconomică actuală în contextul războiului din Ucraina. 

Caricatura zilei

Grătar la bloc, în balcon

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X