Despre viitorul posibil
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

vineri, 07.05.2021

Despre viitorul posibil

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ar fi de aşteptat, apoi, ca aproape peste tot - nu doar în democraţii şi nu doar în statele dezvoltate - să se accentueze tendinţa de a se aloca finanţări mai generoase sistemului medico-sanitar, în general, şi sectoarelor cu responsabilităţi în combaterea crizelor de acest gen, în particular.

În vremuri periculoase şi triste, merită să reflectăm şi la ceea ce va veni după sfârşitul acestei crize, pentru că ea va avea un sfârşit. Ceea ce am văzut în aceste luni - iar în cazul Europei, în aceste săptămâni - ne sugerează că multe se vor schimba în existenţa noastră socială, indiferent dacă vorbim de naţiune, de comunităţile mai mici sau, în planul cel mai larg, de comunitatea globală. Nu ştim cum va evalua pandemia şi cât de grave vor fi, în final, consecinţele ei, dar reflecţia asupra viitorului posibil este o caracteristică definitorie a omului, iar experienţele dureroase nu o opresc, ci, din contra, o stimulează.

Indiferent cum se vor reaşeza relaţiile între guvernele lumii, după criză, ar fi de aşteptat să existe presiuni considerabile în direcţia îmbunătăţirii comunicării şi schimbului de informaţii în cazuri de epidemii şi alte surse de pericol nedatorate acţiunii umane deliberate. Nu se va putea ajunge la politici impuse de vreun factor internaţional (cum ar fi Organizaţia Mondială a Sănătăţii), din nenumărate motive - de la suveranitatea statului la nevoia de adaptare a politicii la specificul local. Dar ar trebui să ne aşteptăm la o întărire a normelor şi la o rafinare a procedurilor, ceea ce ar reprezenta un răspuns raţional şi benefic.

Cu speranţa că pandemia nu va afecta dramatic zonele subdezvoltate ale lumii, unde sectoarele de sănătate publică ar risca să se prăbuşească şi astfel să se producă un dezastru umanitar, ne putem aştepta ca responsabilii în plan global să realizeze ce ar însemna un asemenea eveniment. Ei vor solicita, probabil, canalizarea unei părţi mai mari din asistenţa pentru dezvoltare înspre sistemul medico-sanitar şi înspre campanii de promovare a igienei publice, exercitând - dacă este cazul - presiuni politice asupra unor guverne şi întărind mecanismele de condiţionalitate.

Specialiştii în economie şi finanţe au început deja să discute despre posibilele consecinţe ale crizei şi nu este cazul ca acest subiect să fie abordat aici. Totuşi, ar fi de aşteptat să apară o nouă percepţie asupra vulnerabilităţii (cel puţin pe termen scurt şi mediu) pe care o vor demonstra unele ţări care se înscriu, după indicatorii uzuali, în categoria celor solide. Într-un alt registru, ar trebui să ne aşteptăm la mai multă precauţie şi modestie din partea politicienilor care tind să treacă graniţa dintre cultivarea legitimă a optimismului economic al cetăţenilor şi vânzarea de iluzii ambalate în certitudini.

Ar fi de aşteptat, apoi, ca aproape peste tot - nu doar în democraţii şi nu doar în statele dezvoltate - să se accentueze tendinţa de a se aloca finanţări mai generoase sistemului medico-sanitar, în general, şi sectoarelor cu responsabilităţi în combaterea crizelor de acest gen, în particular. În majoritatea democraţiilor avansate, tema sănătăţii este oricum pe primul sau măcar pe unul din primele trei locuri în preocupările publicului, aşa cum o dovedesc constant sondajele de opinie. De acum încolo, însă, e greu de crezut că bugetele naţionale se vor mai face altfel decât punând în prim plan cererile venite din această zonă. Desigur că ni se va reconfirma impresia că există şi multe probleme pe care banii nu le pot rezolva, însă un guvern naţional responsabil nu va putea risca să fie prins nepregătit de o viitoare criză, sub aspectul dotărilor necesare pentru salvarea de vieţi.

Într-un sens mai larg, această pandemie a întărit percepţia potrivit căreia statul are nu doar datoria de a proteja dreptul la viaţă al cetăţenilor, ci şi de a acţiona hotărât - dacă este nevoie, prin mijloace coercitive - pentru a limita, atât cât se poate, pericolele la care aceştia sunt expuşi. Contează enorm, după cum ştim, capacitatea instituţiilor de a-i face pe oameni să se conformeze voluntar, din ataşament faţă de binele comun, sau să se supună de teama sancţiunii. Evenimentele din aceste zile vor duce, cel puţin în societăţile cu tradiţii democratice solide (dar ideal ar fi ca fenomenul să se producă şi în alte părţi) la discuţii despre conceptul de cetăţenie şi despre conţinutul său în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile. În vremuri normale, aceasta ar putea părea o chestiune prea abstractă pentru a merita atenţia unui public mai larg; când, însă, ignorarea obligaţiilor cetăţeneşti pune în pericol sănătatea ori viaţa altcuiva, subiectul devine important şi urgent.

Lista poate continua pentru că sunt şi alte domenii în care ar putea apărea noutăţi într-un plan internaţional mai larg. Evident, există şi chestiunile naţionale sau locale, după cum nu poate fi neglijat nici efectul pe care situaţia actuală îl poate exercita asupra proiectului integrării europene. Vom avea ocazia să le amintim, în săptămânile şi lunile următoare. Până atunci, să avem răbdare şi să ne protejăm atât sănătatea, cât şi luciditatea fără de care nu putem vorbi de cetăţenie democratică.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

Toni HRIŢAC

Cu primarul Mihai Chirica la Zoiosu’

Primarul foloseşte resursele patrimoniale şi juridice ale primăriei ca să-şi gestioneze destinul politic.

Filmuletul zilei

opinii

Dezastru de sărbători

Alexandru CĂLINESCU

Dezastru de sărbători

Să nu ne amăgim cu gândul că lumea, în special tinerii, nu se mai uită la televizor. România TV are audienţă la un segment deloc neglijabil din populaţie, sensibil la „patriotism” şi la grija pentru „nevoile românilor”. Direct sau insidios, postul exercită o influenţă nefastă, cu consecinţe pe termen lung.

Marte

Neculai SEGHEDIN

Marte

Aşa cum românii au aşteptat în zadar sosirea americanilor (au venit, ce-i drept, dar cam târziu!), aşa şi pământenii au aşteptat invazia marţienilor până când s-au plictisit şi atunci au trimis ei diverşi emisari către planeta vecină.

De ce romanul? (I)

Nicolae CREŢU

De ce romanul? (I)

A trecut de mult vremea întrebării simptomatic reluate pe atunci „De ce nu avem roman?”. În zilele noastre mai că-ţi vine să (te) întrebi, în faţa producţiei de titluri, altceva: dar oare chiar avem atât de mulţi romancieri? Asta, înainte de a-i citi? După lectură, schimbând ceea ce e de schimbat: oare cum s-o fi explicând iluzia atâtor „romancieri” despre ceea ce scriu ai? Pentru că, la drept vorbind, proporţia de autentice romane din „avalanşa” editorială readuce percepţia realităţii la adevărata şi onesta ei măsură.

pulspulspuls

Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

Mărirea şi decăderea lui Mihăiţă vodă Chirica: cine i-a tras scatoalca ce l-a dat jos de pe cal?

Una bucăţică de analiză politico-mondenă de Bahlui pe ziua de azi, stimaţi telespectatori, dacă tot e ziua Izvorului Tămăduirii, sărbătoare cu cruce roşie.

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.