Despre zâzania autostrăzilor
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

sambata, 29.01.2022

Despre zâzania autostrăzilor

GALERIE
George Turcanasu
  • George Turcanasu
- +

În absenţa unor relaţii teritoriale puternice şi profunde între Bacău şi Iaşi, sau între alte oraşe ale regiunii, Moldova nu va mai fi decât o geometrie goală, un perimetru ce închide o înşiruire de alveole judeţene decuplate, un teritoriu relict.

Scriam ca un naiv, imediat ce am auzit despre schimbarea ierarhiei autostrăzilor din România în Planul Investiţional actualizat al Ministerului Transporturilor, schimbare ce a propulsat sectorului transcarpatic Târgu Mureş - Târgu Neamţ al A8 înaintea A13 (Braşov-Bacău), că influenţa politică a societaţii civile ce activează la nivel regional are mai multă forţă decât cea a politicienilor ale căror interese se consumă doar la un nivelul scalar local şi într-o manieră meschină. Menţionez că această schimbare nu ar fi fost posibilă dacă ONG-urile pro-autostradă şi pro-dezvoltare din Moldova nu ar fi realizat o monitorizare atentă a acţiunilor autorităţilor centrale în ceea ce priveşte proiectele de autostradă, sau dacă nu ar fi existat sutele de pagini ale numeroaselor rapoarte şi studii realizate de aceste asociaţii, inclusiv o recalculare a punctajelor autostrăzilor aflate în proiect.

Introducerea acum câţiva ani în ecuaţia mobilităţii transcarpatice a proiectului autostrăzii Braşov-Bacău a stârnit mare zăzanie între două dintre cele mai importante oraşe moldovene (Iaşi - oraşul primat al regiunii şi Bacău - al treilea oraş, după Iaşi şi Galaţi), de parcă A8, respectiv A13, ar fi doar nişte proiecte locale. Conflictul pare cu atât mai profund, cu cât autorităţilor din celelalte judeţe din Moldova nu se implică, deşi şi aceste judeţe au la fel de multă nevoie de o relaţie transcarpatică. Mai mult, Suceava propune propria sa alternativă judeţeană - Autostrada Nordului, care vine să complice zâzania provincială.

Politicienii băcăuani au creat chiar o naraţiune falsă, însuşită, din păcate de media locală, dar şi de mulţi băcăuani, potrivit căreia autostrada Braşov-Bacău ar fi „cardinală” pentru dezvoltarea Bacăului şi „cum din vorbe se joacă la ruleta rusească viitorul importantului oraş moldovean” (un anume Şova, fost Ministru al Transporturilor, cf. radioeasy.ro).

Dacă va fi construită mai întâi A8, Bacăul nu pierde nimic, ba câştigă în accesibilitate pe acest vector mai mult decât ar câştiga pe vectorul A13. Pe A8 şi băcăuanii vor ajunge mai rapid şi la Cluj, şi la Oradea, şi la Budapesta, şi la Viena, şi la Berlin sau la Paris. De ce? Pentru că itinerarul descris către aceste oraşe pe A8 se înscrie pe un vector direct către vest şi nu descrie volute inutile, aşa cum se va întâmplă pe varianta A13 (vector sud-vest până la Braşov, vest până la Timişoara şi de abia din oraşul bănăţean se înscrie pe vectorul corect de accesare la ora actuală a majorităţii teritoriilor europene, adică nord-vest).

Într-un sistem de autostrăzi e mai important ca oraşul să fie pe reţea, în proximitatea unui nod autorutier, decât să fie transformat într-o zonă de convergenţă a acestora, mai ales când centralitatea în relaţiile teritoriale nu este una de prim ordin. Calitatea de zonă de convergenţă autorutieră nu va aduce Bacăului cine ştie ce câştig. Într-un itinerariu descris pe o reţea de autostrăzi, etapele importante se succed într-o cadenţă mai mare, pentru că avem de-a face cu o frână a distanţei mai redusă. Prezenţa pe reţea duce la primenirea accesibilităţii, pe când calitatea de nod de reţea nu aduce neapărat avantaje teritoriale; Bacăul, o centralitate terţiară la nivelul sistemului urban românesc, se va afla într-o izocronă de aproximativ 1h10min.-1h30min., faţă de două centralităţi superioare (Iaşul şi Braşovul) şi la mai puţin de 2h30min., în raport cu Bucureştiul. Îndrăznesc să afirm că, în această nouă stare de fapt, Bacăul nu va fi o etapă importantă pe noul sistem rutier, şi că e posibil să resimtă din plin efectul de tunel creat de obicei de o reţea mai rapidă de circulaţie.

Aş semnala un fapt negativ determinat de bretelele de autostradă construite deja în regiunea Moldovei. Bacăul a fost atât de ataşat de fenomenul autostradă, încât e foarte posibil ca centura recentă, tangentă cu intravilanul, să fie o piedică în calea dezvoltării urbanistice viitoare a oraşului.

Evoluţia studiului de fezabilitate pe A13 ne demonstrează că nici această autostradă nu e una ieftină. Conform noilor calcule realizate până în prezent, kilometrul de autostradă a ajuns de la 15 mil. euro, la 22 de milioane, existând toate premisele ca preţul să mai crească. Coroborând acest fapt cu lipsa de eficienţă teritorială a autostrăzii Braşov-Bacău, ce nu va îmbunătăţi accesibilitatea către vest nici a Sucevei, nici a Botoşaniului şi nici măcar a vestului judeţului Neamţ, mai mult ca sigur ar mai trebui încă o autostradă transcarpatică. Dacă aceasta nu e A8, Autostrada Nordului ar putea completa lipsa de eficienţă a A13 pentru partea de nord a regiunii. Pentru a obţine un cost rezonabil pentru această autostradă, ar fi indicată inserarea pe zonele depresionare. Însă, depresiunile înguste sunt acoperite de intravilanele unor oraşe şi sate importante ca dimensiune demografică şi relativ înstărite. Ca urmare, nici această autostradă, ce ar urma să traverseze mai bine de 130 km în zona montană, nu va fi o investiţie ieftină. A8, care prin poziţia sa mediană aduce un câştig important de accesibilitate pentru toate aşezările moldovene, va fi mult mai ieftină, decât alternativele A13 şi Autostrada Nordului la un loc.

Sunt convins că lipsa de coeziune teritorială e vinovată în mare parte de starea de fapt din Moldova, de insuficienţa investiţiilor, de capacitatea redusă de negociere cu centrul, de incapacitatea regiunii noastre de a genera competitivitate în plan naţional sau regional european.

Politicienii ne îndreaptă spre o pistă falsă, o concurenţă caraghioasă şi deloc productivă, care, îmi imaginez eu, de la Bucureşti s-ar rezuma la concurenţa dintre Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, în cazul Iaşului, respectiv dintre Comăneşti şi Moineşti, în cazul Bacăului.

În absenţa unor relaţii teritoriale puternice şi profunde între Bacău şi Iaşi, sau între alte oraşe ale regiunii, Moldova nu va mai fi decât o geometrie goală, un perimetru ce închide o înşiruire de alveole judeţene decuplate, un teritoriu relict.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De ce angajarea în Guvern a unui fiu de politician ne face să pierdem de două ori

Dan CONSTANTIN

De ce angajarea în Guvern a unui fiu de politician ne face să pierdem de două ori

De aceea mulţi dintre tineri aleg din start să-şi caute ceva în afară. Nu vor să se milogească pe aici şi oricum e mai cool să lucrezi în Berlin sau Londra decât să-ţi faci veacul prin Vaslui.

Filmuletul zilei

opinii

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (5)

Eugen MUNTEANU

Seimeni (XVI). Instaurarea regimului comunist: colhozul, geaceul, ceapeul (5)

Autorul relatează în continuare despre felul în care familia sa din Seimeni, sat situat pe malul dobrogean al Dunării, a traversat anii comunismului.

Cu Dumnezeu, de-a v-aţi ascunselea

pr. Constantin STURZU

Cu Dumnezeu, de-a v-aţi ascunselea

Cuvântul Dumnezeu cred că e printre cele mai familiare cuvinte. Dar avem noi o idee clară asupra conţinutului acestui cuvânt? Îl învăţăm de mici, dar ceea ce învăţăm corespunde realităţii? Trăim cu impresia că atunci când vorbim despre Dumnezeu ştim precis la Ce (sau la Cine) ne referim. 

Coroana reginei

arh. Ionel OANCEA

Coroana reginei

Arhitectura este arta deplină a spaţiului de viaţă, personală şi comunitară. Resursele de creativitate vin din întreaga cultură şi civilizaţie. Referinţele sunt complexe, diferite de ale artelor plastice figurative sau nonfigurative. 

pulspulspuls

Avem notabilităţi faine pe listă: iacătă cine vine la inaugurarea A8 din 2050!

Avem notabilităţi faine pe listă: iacătă cine vine la inaugurarea A8 din 2050!

Sinceri să fim acuma, parcă nici nu ştim cum s-o luăm: de bună sau de nebună? Un personagiu din târg pus pe ghiduşii a făcut o pagină online specială, preventiv, ca să ocupe loc în faţă, pentru inaugurarea autostrăzii Unirii, A8, pentru data de luni, 3 ianuarie 2050 (!). 

Caricatura zilei

Oare și lor le-a venit mare?

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X