Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

duminica, 24.10.2021

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

GALERIE
Poza Plopeanu
  • Poza Plopeanu
- +

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

Spre pildă, în America, Declaraţia de Independenţă, considerată o versiune gândită raţional a Creştinismului, încapsulează diverse concepte de factură iluministă. Acestea statuează că universul reprezintă o rânduire raţională şi morală, construit şi condus de un Dumnezeu just care susţine şi apără cauza libertăţii umane. În plus, societatea trebuie condusă de o autoritate care să primească girul concetăţenilor astfel încât aceasta să apere moştenirea divină a drepturilor naturale şi chiar să facă apel la Providenţă pentru obţinerea de drepturi civile! (Robert P. Kraynak, Christian faith and modern democracy: God and politics in the fallen world, University of Notre Dame Press, 2001, p. 125-127)

Trebuie evidenţiat faptul că elementele constitutive ale democraţiei liberale, care apar exclusiv în Declaraţia de Independenţă, precum crearea omului de către Dumnezeu pentru a putea folosi setul de drepturi naturale şi alegerea prin consens public a clasei conducătoare, nu erau de găsit în nici o sursă religioasă şi biblică de până atunci. Aceste componente erau creaţia exclusivă a „religiilor raţiunii”, de sorginte iluministă, înlocuindu-le pe cele ale puritanismului-calvinist american de până atunci: păcatul originar, depravarea naturii umane, doctrina predestinării, teocraţia ca modalitate de a conduce cetatea. Deismul, o „religie a raţiunii” iluministă, a pus în loc conceptele de libertate (după Reinhold Niebuhr, „transcendenţă de sine nedeterminată”) şi egalitate naturale, precum şi încrederea în capacitatea indivizilor de a se guverna fără ingerinţa Bisericii. (Kraynak, op. cit., p. 127)

Teza istoricului Paul Johnson (1928- ) este că America a fost dintotdeauna un stat profund religios, în ciuda unei libertăţi confesionale extinse, care a condus la apariţia a nenumărate denominaţiuni de credinţă. Însă, America a evoluat de la un puritanism specific epocii coloniale la deism. Aceasta din urmă reprezenta o viziune eclectică între protestantismul evanghelic şi liberalismul iluminist sau un cocktail de Calvin şi Locke. Dorind să atingă perfecţiunea Reformei protestante prin acordarea unei libertăţi de cult agresive şi să răspândească democraţia ca orânduire socială desăvârşită - mesaj întâlnit în politica externă americană de la Wilson până la neoconservatorismul contemporan în nota lui Leo Strauss, America reprezintă un caz special. Ecumenismul religios abordat a reprezentat formula câştigătoare prin care s-a inoculat etniilor conlocuitoare că, indiferent de apartenenţa religioasă, ceea ce contează în sânul societăţii este moralitatea deprinsă şi cultivată, cheia de boltă pentru orice sistem democratic ales. (Kraynak, op. cit., p.128-129) Un alt fapt interesant este acela că, în temeiul influenţei Protestantismului, cultura americană a particularizat o societate umană în care voinţa şi conştiinţa individuală sunt preeminente. De asemenea, motivaţia cunoaşterii şi înţelegerii intelectual-ideologice joacă un rol marginal sau chiar este eludată din discursul politic. (Christopher Dawson, Christianity and the New Age, Sheed&Ward, London, 1931, p. 23)

Pe de altă parte, un alt caz special este dat de cel al Angliei. Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, ea a dezvoltat arhitectura unei religii de stat, anglicanismul. Acesta, având origini într-o „religie a raţiunii” iluministă, creştinismul latitudinarian, determinat la rându-i de umanismul renascentist şi deism, a practicat o toleranţă remarcabilă faţă de celelalte culte religioase. (Kraynak, op. cit., p. 130)

Ambele tipologii politice de democraţii liberale sunt compatibile cu doctrina catolică a demnităţii umane, dezvoltând astfel o sensibilitate profundă pentru drepturile naturale acordate de Dumnezeu. Să nu uităm că Alexis de Tocqueville (1805-1859) şi Robert de Lamennais (1782-1854) considerau că voinţa lui Dumnezeu se măsoară în forţa Providenţei de a schimba cursul istoriei lumii. În acest sens, această viziune dă naştere tranziţiei de la monarhia de drept divin la democraţia de drept divin. (Kraynak, op. cit., p. 131)

Acelaşi Tocqueville subliniază raportul de dependenţă dintre „religia raţiunii” şi mersul progresist al vremurilor. „Dumnezeu însuşi nu are nevoie să vorbească pentru noi pentru a găsi semne sigure ale voinţei Sale; este suficient să observăm progresul obişnuit al naturii şi tendinţa continuă a evenimentelor; eu ştiu, fără revelaţie specială, că stelele urmează în spaţiu orbitele trasate de degetul Său. Dacă observarea răbdătoare... i-a călăuzit pe oamenii din ziua de azi să recunoască faptul că atât trecutul, cât şi viitorul istoriei lor constau în avansul treptat şi măsurat al egalităţii, că doar descoperirea îi oferă acestui progres caracterul sacru al voinţei Stăpânului Suveran. În acest caz, efortul de a opri democraţia apare ca o luptă împotriva lui Dumnezeu Însuşi.” (Kraynak, op. cit., p. 131)

Inima sus!

Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil. al Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Sportul, tărâm de rai pentru conspiraţionişti

Nicolae GRECU

Sportul, tărâm de rai pentru conspiraţionişti

„E dreptul meu să fac ce vreau cu organismul meu” este un leit motiv al declaraţiilor fotbaliştilor pe posturile TV, fără a pomeni vreunul de vieţile altora.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IX)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IX)

Povestea ajunge, în fine, la descrierea „tehnicăˮ a lotcii.

Împărţiţi, dar nedespărţiţi

pr. Constantin STURZU

Împărţiţi, dar nedespărţiţi

În slujba logodnei, într-una dintre rugăciuni, ne adresăm lui Dumnezeu cu aceste cuvinte: "Care pe cele despărţite le aduni întru unire şi ai pus dragostea legătură neîntreruptă". Căderea primilor oameni, a protopărinţilor Adam şi Eva, a însemnat nu doar ruperea lor de Creator, ci şi dezbinarea acestora şi a urmaşilor lor. Prima crimă din istoria umanităţii a fost săvârşită asupra unui frate.

La plimbare pe axa culturală (3)

arh. Ionel OANCEA

La plimbare pe axa culturală (3)

Arhitectura, prin conţinutul simbolic, estetic, funcţional, este interpretată în cheie diferită de fiecare persoană în parte. Un exerciţiu simplu poate demonstra această realitate. 

pulspulspuls

Ciucă desemnatul de la Bucureşti şi relaţia cu Mihăiţă& Costel de la Iaşi

Ciucă desemnatul de la Bucureşti şi relaţia cu Mihăiţă& Costel de la Iaşi

La trei zile după ce a dat cu artificii la Palat, şi asta după ce  nu a avut nicio reţinere să aprobe şi târgul de căciuli de la Hală, dar şi coada la moaşte la liber, auzim că Mihai Chirica a vorbit către presa centrală spunând pe un ton foarte doct şi sfătos că musai este nevoie de un lockdown total, cu închidere în casă mai ceva ca anul trecut. 

Caricatura zilei

Ciucă 2

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.