Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană.
Spre pildă, în America, Declaraţia de Independenţă, considerată o versiune gândită raţional a Creştinismului, încapsulează diverse concepte de factură iluministă. Acestea statuează că universul reprezintă o rânduire raţională şi morală, construit şi condus de un Dumnezeu just care susţine şi apără cauza libertăţii umane. În plus, societatea trebuie condusă de o autoritate care să primească girul concetăţenilor astfel încât aceasta să apere moştenirea divină a drepturilor naturale şi chiar să facă apel la Providenţă pentru obţinerea de drepturi civile! (Robert P. Kraynak, Christian faith and modern democracy: God and politics in the fallen world, University of Notre Dame Press, 2001, p. 125-127)
Trebuie evidenţiat faptul că elementele constitutive ale democraţiei liberale, care apar exclusiv în Declaraţia de Independenţă, precum crearea omului de către Dumnezeu pentru a putea folosi setul de drepturi naturale şi alegerea prin consens public a clasei conducătoare, nu erau de găsit în nici o sursă religioasă şi biblică de până atunci. Aceste componente erau creaţia exclusivă a „religiilor raţiunii”, de sorginte iluministă, înlocuindu-le pe cele ale puritanismului-calvinist american de până atunci: păcatul originar, depravarea naturii umane, doctrina predestinării, teocraţia ca modalitate de a conduce cetatea. Deismul, o „religie a raţiunii” iluministă, a pus în loc conceptele de libertate (după Reinhold Niebuhr, „transcendenţă de sine nedeterminată”) şi egalitate naturale, precum şi încrederea în capacitatea indivizilor de a se guverna fără ingerinţa Bisericii. (Kraynak, op. cit., p. 127)
Teza istoricului Paul Johnson (1928- ) este că America a fost dintotdeauna un stat profund religios, în ciuda unei libertăţi confesionale extinse, care a condus la apariţia a nenumărate denominaţiuni de credinţă. Însă, America a evoluat de la un puritanism specific epocii coloniale la deism. Aceasta din urmă reprezenta o viziune eclectică între protestantismul evanghelic şi liberalismul iluminist sau un cocktail de Calvin şi Locke. Dorind să atingă perfecţiunea Reformei protestante prin acordarea unei libertăţi de cult agresive şi să răspândească democraţia ca orânduire socială desăvârşită - mesaj întâlnit în politica externă americană de la Wilson până la neoconservatorismul contemporan în nota lui Leo Strauss, America reprezintă un caz special. Ecumenismul religios abordat a reprezentat formula câştigătoare prin care s-a inoculat etniilor conlocuitoare că, indiferent de apartenenţa religioasă, ceea ce contează în sânul societăţii este moralitatea deprinsă şi cultivată, cheia de boltă pentru orice sistem democratic ales. (Kraynak, op. cit., p.128-129) Un alt fapt interesant este acela că, în temeiul influenţei Protestantismului, cultura americană a particularizat o societate umană în care voinţa şi conştiinţa individuală sunt preeminente. De asemenea, motivaţia cunoaşterii şi înţelegerii intelectual-ideologice joacă un rol marginal sau chiar este eludată din discursul politic. (Christopher Dawson, Christianity and the New Age, Sheed&Ward, London, 1931, p. 23)
Pe de altă parte, un alt caz special este dat de cel al Angliei. Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, ea a dezvoltat arhitectura unei religii de stat, anglicanismul. Acesta, având origini într-o „religie a raţiunii” iluministă, creştinismul latitudinarian, determinat la rându-i de umanismul renascentist şi deism, a practicat o toleranţă remarcabilă faţă de celelalte culte religioase. (Kraynak, op. cit., p. 130)
Ambele tipologii politice de democraţii liberale sunt compatibile cu doctrina catolică a demnităţii umane, dezvoltând astfel o sensibilitate profundă pentru drepturile naturale acordate de Dumnezeu. Să nu uităm că Alexis de Tocqueville (1805-1859) şi Robert de Lamennais (1782-1854) considerau că voinţa lui Dumnezeu se măsoară în forţa Providenţei de a schimba cursul istoriei lumii. În acest sens, această viziune dă naştere tranziţiei de la monarhia de drept divin la democraţia de drept divin. (Kraynak, op. cit., p. 131)
Acelaşi Tocqueville subliniază raportul de dependenţă dintre „religia raţiunii” şi mersul progresist al vremurilor. „Dumnezeu însuşi nu are nevoie să vorbească pentru noi pentru a găsi semne sigure ale voinţei Sale; este suficient să observăm progresul obişnuit al naturii şi tendinţa continuă a evenimentelor; eu ştiu, fără revelaţie specială, că stelele urmează în spaţiu orbitele trasate de degetul Său. Dacă observarea răbdătoare... i-a călăuzit pe oamenii din ziua de azi să recunoască faptul că atât trecutul, cât şi viitorul istoriei lor constau în avansul treptat şi măsurat al egalităţii, că doar descoperirea îi oferă acestui progres caracterul sacru al voinţei Stăpânului Suveran. În acest caz, efortul de a opri democraţia apare ca o luptă împotriva lui Dumnezeu Însuşi.” (Kraynak, op. cit., p. 131)
Inima sus!
Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil. al Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |