Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

GALERIE
Poza Plopeanu
  • Poza Plopeanu
- +

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

Spre pildă, în America, Declaraţia de Independenţă, considerată o versiune gândită raţional a Creştinismului, încapsulează diverse concepte de factură iluministă. Acestea statuează că universul reprezintă o rânduire raţională şi morală, construit şi condus de un Dumnezeu just care susţine şi apără cauza libertăţii umane. În plus, societatea trebuie condusă de o autoritate care să primească girul concetăţenilor astfel încât aceasta să apere moştenirea divină a drepturilor naturale şi chiar să facă apel la Providenţă pentru obţinerea de drepturi civile! (Robert P. Kraynak, Christian faith and modern democracy: God and politics in the fallen world, University of Notre Dame Press, 2001, p. 125-127)

Trebuie evidenţiat faptul că elementele constitutive ale democraţiei liberale, care apar exclusiv în Declaraţia de Independenţă, precum crearea omului de către Dumnezeu pentru a putea folosi setul de drepturi naturale şi alegerea prin consens public a clasei conducătoare, nu erau de găsit în nici o sursă religioasă şi biblică de până atunci. Aceste componente erau creaţia exclusivă a „religiilor raţiunii”, de sorginte iluministă, înlocuindu-le pe cele ale puritanismului-calvinist american de până atunci: păcatul originar, depravarea naturii umane, doctrina predestinării, teocraţia ca modalitate de a conduce cetatea. Deismul, o „religie a raţiunii” iluministă, a pus în loc conceptele de libertate (după Reinhold Niebuhr, „transcendenţă de sine nedeterminată”) şi egalitate naturale, precum şi încrederea în capacitatea indivizilor de a se guverna fără ingerinţa Bisericii. (Kraynak, op. cit., p. 127)

Teza istoricului Paul Johnson (1928- ) este că America a fost dintotdeauna un stat profund religios, în ciuda unei libertăţi confesionale extinse, care a condus la apariţia a nenumărate denominaţiuni de credinţă. Însă, America a evoluat de la un puritanism specific epocii coloniale la deism. Aceasta din urmă reprezenta o viziune eclectică între protestantismul evanghelic şi liberalismul iluminist sau un cocktail de Calvin şi Locke. Dorind să atingă perfecţiunea Reformei protestante prin acordarea unei libertăţi de cult agresive şi să răspândească democraţia ca orânduire socială desăvârşită - mesaj întâlnit în politica externă americană de la Wilson până la neoconservatorismul contemporan în nota lui Leo Strauss, America reprezintă un caz special. Ecumenismul religios abordat a reprezentat formula câştigătoare prin care s-a inoculat etniilor conlocuitoare că, indiferent de apartenenţa religioasă, ceea ce contează în sânul societăţii este moralitatea deprinsă şi cultivată, cheia de boltă pentru orice sistem democratic ales. (Kraynak, op. cit., p.128-129) Un alt fapt interesant este acela că, în temeiul influenţei Protestantismului, cultura americană a particularizat o societate umană în care voinţa şi conştiinţa individuală sunt preeminente. De asemenea, motivaţia cunoaşterii şi înţelegerii intelectual-ideologice joacă un rol marginal sau chiar este eludată din discursul politic. (Christopher Dawson, Christianity and the New Age, Sheed&Ward, London, 1931, p. 23)

Pe de altă parte, un alt caz special este dat de cel al Angliei. Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, ea a dezvoltat arhitectura unei religii de stat, anglicanismul. Acesta, având origini într-o „religie a raţiunii” iluministă, creştinismul latitudinarian, determinat la rându-i de umanismul renascentist şi deism, a practicat o toleranţă remarcabilă faţă de celelalte culte religioase. (Kraynak, op. cit., p. 130)

Ambele tipologii politice de democraţii liberale sunt compatibile cu doctrina catolică a demnităţii umane, dezvoltând astfel o sensibilitate profundă pentru drepturile naturale acordate de Dumnezeu. Să nu uităm că Alexis de Tocqueville (1805-1859) şi Robert de Lamennais (1782-1854) considerau că voinţa lui Dumnezeu se măsoară în forţa Providenţei de a schimba cursul istoriei lumii. În acest sens, această viziune dă naştere tranziţiei de la monarhia de drept divin la democraţia de drept divin. (Kraynak, op. cit., p. 131)

Acelaşi Tocqueville subliniază raportul de dependenţă dintre „religia raţiunii” şi mersul progresist al vremurilor. „Dumnezeu însuşi nu are nevoie să vorbească pentru noi pentru a găsi semne sigure ale voinţei Sale; este suficient să observăm progresul obişnuit al naturii şi tendinţa continuă a evenimentelor; eu ştiu, fără revelaţie specială, că stelele urmează în spaţiu orbitele trasate de degetul Său. Dacă observarea răbdătoare... i-a călăuzit pe oamenii din ziua de azi să recunoască faptul că atât trecutul, cât şi viitorul istoriei lor constau în avansul treptat şi măsurat al egalităţii, că doar descoperirea îi oferă acestui progres caracterul sacru al voinţei Stăpânului Suveran. În acest caz, efortul de a opri democraţia apare ca o luptă împotriva lui Dumnezeu Însuşi.” (Kraynak, op. cit., p. 131)

Inima sus!

Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil. al Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri