Caută 
4 MIN
Pe linga acesti bani, in conturile Penitenciarului iesean au intrat alte citeva sute de mii de euro de pe urma acestor detinuti. Firme private, regii autonome, dar si persoane fizice prefera sa angajeze infractori de dupa gratii pentru ca sint mai ieftini decit lucratorii liberi.
Si detinutii sint multumiti: cistiga bani pe durata detentiei, li se scade din pedeapsa si isi umplu timpul liber. Penitenciarul Iasi ar putea urma exemplul celui de la Timisoara, unde inchisoarea de maxima siguranta s-a transformat intr-una cu regim deschis si semideschis pentru ca cererea de forta de munca este foarte mare.
Banii curg girla la Penitenciarul de Maxima Siguranta Iasi. In vreme ce numarul disponibilizatilor de la fabricile iesene creste, in timp ce productia este oprita la diversi agenti economici, inchisoarea ieseana nu se poate plinge ca o duce rau in plina criza financiara mondiala.
Anul trecut, veniturile obtinute de Penitenciarul Iasi in urma muncii prestate de detinuti a fost de 2.372.000 de lei noi, adica aproximativ 600.000 de euro. Din aceasta suma, 70 la suta din bani au revenit Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), iar 30 de procente au mers in conturile muncitorilor detinuti. Astfel, puscariasii au obtinut cistiguri totale de aproape 180.000 de euro in cursul anului trecut.
Detinutii din Copou nu duc lipsa de comenzi pe care sa le onoreze, indiferent daca e vorba despre munca prestata in interiorul Penitenciarului sau de cea din afara unitatii. "Diverse societati comerciale si regii autonome si-au manifestat de-a lungul timpului dorinta de a contracta forta de munca din Penitenciarul Iasi. Firmele sint deschise ofertelor venite din partea Penitenciarului, dar, din pacate, nu manifesta acelasi grad de deschidere pentru a angaja forta de munca postdetentie. In Penitenciar avem activitati productive in constructii, timplarie, agricultura, cusut incaltaminte. Acum am inteles ca produc si un anumit gen de «targi», pentru santierele in care nu pot fi folosite roabele. Avem comenzi de la compania Rieker (specializata in incaltaminte antistres – n.r.). In general, persoanele private de libertate si-au manifestat permanent interesul pentru munca din dorinta de a cistiga bani, pentru a li se reduce zilele de detentie, precum si pentru a-si petrece timpul in asa fel incit sa uite ca sint incarcerati", a declarat ieri subinspector Gabriela Topoliceanu, purtatorul de cuvint al Penitenciarului de Maxima Siguranta Iasi.
Firmele disponibilizeaza muncitorii, apoi angajeaza detinuti
Astfel, in vreme ce la AJOFM Iasi s-au primit mii de notificari de disponibilizare, in Penitenciar nimeni nu se poate plinge ca nu are cum sau unde sa munceasca. Si, pe linga banii pe care ii primesc pentru munca prestata, detinutii beneficiaza si de scaderea numarului zilelor de pedeapsa de executat. Astfel, fiecare targa, fiecare piesa de mobilier, fiecare sant sapat sau fiecare pantof facut reprezinta citeva clipe cistigate spre libertate.
"Majoritatea celor care muncesc in unitate provin din toate regimurile de detinere, iar, in afara locului de detinere, cei mai multi au pedepse mici sau sint incadrati in regim semideschis si deschis. De-a lungul timpului s-au remarcat destule persoane private de libertate prin munca prestata, seriozitate sau diferite talente. E in interesul lor sa isi vada de treaba, ei cistigind niste bani si zile de libertate. Multi dintre cei care sint incarcerati la Iasi isi intretin familiile lasate in urma cu banii pe care ii iau din munca prestata", a precizat Gabriela Topoliceanu.
Potrivit purtatorului de cuvint al Penitenciarului iesean, exista chiar condamnati care lucreaza in regim deschis, adica dimineata parasesc inchisoarea, se duc la locul de munca, dupa care, la finele programului, se intorc in unitatea de detentie. "E spre interesul lor sa se tina de program, sa munceasca si sa se intoarca aici, fara sa faca alte probleme", spune Gabriela Topoliceanu. Statul cheltuieste 10,75 lei pe zi pentru fiecare detinut.
Pe de alta parte, Penitenciarul Timisoara si-a schimbat de curind regimul de detentie, functionind in sistem deschis si semideschis. Astfel, detinutii cu regim inchis au fost transferati la inchisoarea din Arad, care a devenit de maxima siguranta. Acest lucru s-a intimplat datorita faptului ca inchisoarea din Timisoara a inregistrat cistiguri foarte mari din munca prestata de detinuti in interiorul sau in afara sa. In 2008, institutia a inregistrat cistiguri de aproape un milion de euro din munca prestata de cei care sint incarcerati.
Cum puteti contracta muncitori din Penitenciar
Societatile comerciale, regiile autonome sau chiar si persoanele fizice pot angaja muncitori din Penitenciar. De asemenea, nu exista o limita minima de muncitori care pot fi angajati de catre persoanele fizice sau juridice interesate. Pentru a beneficia de mina de lucru mai ieftina din inchisoarea ieseana, cei interesati trebuie mai intii sa faca o cerere catre conducerea Penitenciarului, in care sa specifice de citi oameni au nevoie si pentru ce fel de activitate.
Ulterior, conducerea institutiei poarta negocieri cu angajatorul in privinta remuneratiei. Trebuie subliniat faptul ca angajatorul nu trebuie sa suporte alte costuri decit remuneratia stabilita prin contract. Astfel, institutia sau firma interesata nu va fi nevoita sa dea bani pentru angajatii inchisorii care asigura paza detinutilor la locul de munca.
"Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care lucreaza sau frecventeaza cursuri de scolarizare ori calificare/recalificare profesionala sint remunerate pe baza de tarife diferentiate pe categorii de activitati, dar nu mai putin decit salariul minim pe economie", a aratat Gabriela Topoliceanu.
Publicitate și alte recomandări video
