Devenim tot mai friguroși odată cu vârsta? Ce spun studiile despre sistemul imunitar
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Devenim tot mai friguroși odată cu vârsta? Ce spun studiile despre sistemul imunitar

GALERIE
frigurosi, varsta1
  • frigurosi, varsta1
- +

De ce devenim tot mai friguroși odată cu vârsta? Cercetătorii ar putea avea în sfârșit un răspuns în urma unui studiu care a ajuns și la o concluzie surprinzătoare, relatează SciTechDaily.

Evoluția umană ne-a oferit un nivel de protecție față de amenințarea existențială a temperaturilor reci prin capacitatea de a produce căldură din grăsimea depozitată de organism.

Însă odată cu înaintarea în vârstă oamenii devin mai sensibili față de temperaturile scăzute, precum și față de inflamații sau alte probleme ale metabolismului care pot duce la o serie de boli cronice.

Cercetătorii de la Universitatea Yale și Universitatea San Francisco din California (UCSF) au găsit un vinovat pentru acest proces: aceleași celule ale sistemului imunitar din grăsime care sunt create de organism pentru a ne proteja de frig.

Un nou studiu publicat de aceștia arată că țesuturile adipoase ale șoarecilor bătrâni își pierd grupul de limfocite ILC2 care restaurează temperatura corpului în prezența frigului.

Însă cercetarea avertizează de asemenea cu privire la pericolele tratamentelor facile pentru îmbătrânire, descoperind că stimularea producerii de celule ILC2 în șoarecii de laborator bătrâni îi face mai vulnerabili față de moartea cauzată de hipotermie.

„Ceea ce e bun pentru tine când ești tânăr îți poate fi dăunător pe măsură ce îmbătrânești”, explică Vishwa Deep Dixit, profesor de imunologie și medicină comparată și autor corespondent al studiului.

Dixit și fosta sa colegă Emily Goldberg, acum profesoară asistentă la UCSF, au fost intrigați cu privire la motivul pentru care lipidele, celulele de grăsime ale organismului, conțin celule ale sistemului imunitar care de regulă sunt concentrate în zone ale corpului care sunt adesea expuse față de patogeni (canalul lacrimonazal, plămânii, pielea etc.).

Cei doi au secvențiat genetic celule ale unor șoareci tineri și bătrâni, descoperind că animalele mai în vârstă au un deficit de celule ILC2 ce a dus la o capacitate limitată de ardere a grăsimii pentru ridicarea temperaturii corpului în condiții de frig.

Când oamenii de știință au introdus o moleculă care stimulează producerea de celule ILC2 la șoarecii bătrâni, celulele sistemului imunitar ale acestora au revenit la valori anterioare însă, în mod surprinzător, șoarecii au devenit și mai puțin toleranți față de temperaturile scăzute.

„Presupunerea simplă este că dacă reobținem ceva ce a fost pierdut atunci viața va reveni la normal. Însă nu s-a întâmplat asta. În loc să extindă celulele tinere sănătoase, factorul de creștere a dus la o multiplicare a celulelor ILC2 dăunătoare”, explică Dixit.

Însă cercetătorii au descoperit că această problemă poate fi depășită prin transplantarea unor celule de la șoarecii tineri la cei bătrâni, proces care duce la restabilirea toleranței față de frig.

„Celulele imunitare au și un alt rol decât cel de apărare față de patogeni și ajută la menținerea proceselor metabolice necesare vieții”, subliniază studiul.

Cercetarea a fost publicată în luna septembrie în revista Cell Metabolism.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Trişorii

Cătălin ONOFREI

Trişorii

Încă un an irosit. Prin cooptarea PSD la guvernare, umilirea electoratului care chiar visa să trăiască într-o ţară normală a devenit totală. Iohannis, Cîţu şi PNL ne-au trezit la realitate.

Filmuletul zilei

opinii

Drepturile şi îndatoririle animalelor

Briscan ZARA

Drepturile şi îndatoririle animalelor

Ne-am obişnuit atât de mult cu bunătatea, grija şi iubirea noastră, încât nu ne mai dăm seama cât de mult rău le facem de fapt. Am transformat puţinele animale care au mai rămas pe Pământ în bibelouri, obiecte de decor, piese de mobilier. Din iubire. Mila noastră omoară azi mai multe fiinţe decât puştile vânătorilor...

Un elefant şi un călăreţ în căutarea unui drum

Cristina DANILOV

Un elefant şi un călăreţ în căutarea unui drum

Oamenii se schimbă atunci când inimile lor se desfac şi minţile lor se deschid, spun terapeuţii. Dualitatea noastră mentală este firească, Supraegoul conştient al lui Freud şi Egoul idealist, imaginea lui Platon, mai precis a vizitiului şi a carului la care sunt înhămaţi doi cai buni, în cazul zeilor, sau un cal bun şi un cal rău, în cazul oamenilor, în temeiul mitului despre ontologie, sunt doar două ipostaze ale dualităţii sistem reflexiv-sistem emoţional care ne patronează existenţa.

Ctitori şi risipitori

Mihai DORIN

Ctitori şi risipitori

Privim spre trecut cu interes profesional şi/ sau empatie, uneori cu frustrare. Oricât am dori să obţinem detaşarea sau obiectivitatea depline, spectacolul istoriei ne implică, aproape cu fatalitate şi emoţional. Iar atunci când vrem să fim foarte raţionali, până la rigorism, se întâmplă să ucidem povestea istoriei, farmecul ei inefabil ori chiar seva. 

pulspulspuls

Lumea halatelor albe: venerabilul domn Usturoi rămâne la butoane la Iaşi

Lumea halatelor albe: venerabilul domn Usturoi rămâne la butoane la Iaşi

Iată stimaţi telespectatori şi simpatice telespectatoriţe că din nou, la ceas de seară, ne-a parvenit o ştire de maximă importanţă pentru suflarea medicală din târgul nostru. 

Caricatura zilei

Degetelezare

Editia PDF

Bancul zilei

- "Pentru o digestie buna beau bere. Daca nu am pofta de mâncare, beau vin alb. Daca am tensiunea scazuta, beau vin ros (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.