anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 09.12.2022

Devenim tot mai friguroși odată cu vârsta? Ce spun studiile despre sistemul imunitar

GALERIE
frigurosi, varsta1
  • frigurosi, varsta1
- +

De ce devenim tot mai friguroși odată cu vârsta? Cercetătorii ar putea avea în sfârșit un răspuns în urma unui studiu care a ajuns și la o concluzie surprinzătoare, relatează SciTechDaily.

Evoluția umană ne-a oferit un nivel de protecție față de amenințarea existențială a temperaturilor reci prin capacitatea de a produce căldură din grăsimea depozitată de organism.

Însă odată cu înaintarea în vârstă oamenii devin mai sensibili față de temperaturile scăzute, precum și față de inflamații sau alte probleme ale metabolismului care pot duce la o serie de boli cronice.

Cercetătorii de la Universitatea Yale și Universitatea San Francisco din California (UCSF) au găsit un vinovat pentru acest proces: aceleași celule ale sistemului imunitar din grăsime care sunt create de organism pentru a ne proteja de frig.

Un nou studiu publicat de aceștia arată că țesuturile adipoase ale șoarecilor bătrâni își pierd grupul de limfocite ILC2 care restaurează temperatura corpului în prezența frigului.

Însă cercetarea avertizează de asemenea cu privire la pericolele tratamentelor facile pentru îmbătrânire, descoperind că stimularea producerii de celule ILC2 în șoarecii de laborator bătrâni îi face mai vulnerabili față de moartea cauzată de hipotermie.

„Ceea ce e bun pentru tine când ești tânăr îți poate fi dăunător pe măsură ce îmbătrânești”, explică Vishwa Deep Dixit, profesor de imunologie și medicină comparată și autor corespondent al studiului.

Dixit și fosta sa colegă Emily Goldberg, acum profesoară asistentă la UCSF, au fost intrigați cu privire la motivul pentru care lipidele, celulele de grăsime ale organismului, conțin celule ale sistemului imunitar care de regulă sunt concentrate în zone ale corpului care sunt adesea expuse față de patogeni (canalul lacrimonazal, plămânii, pielea etc.).

Cei doi au secvențiat genetic celule ale unor șoareci tineri și bătrâni, descoperind că animalele mai în vârstă au un deficit de celule ILC2 ce a dus la o capacitate limitată de ardere a grăsimii pentru ridicarea temperaturii corpului în condiții de frig.

Când oamenii de știință au introdus o moleculă care stimulează producerea de celule ILC2 la șoarecii bătrâni, celulele sistemului imunitar ale acestora au revenit la valori anterioare însă, în mod surprinzător, șoarecii au devenit și mai puțin toleranți față de temperaturile scăzute.

„Presupunerea simplă este că dacă reobținem ceva ce a fost pierdut atunci viața va reveni la normal. Însă nu s-a întâmplat asta. În loc să extindă celulele tinere sănătoase, factorul de creștere a dus la o multiplicare a celulelor ILC2 dăunătoare”, explică Dixit.

Însă cercetătorii au descoperit că această problemă poate fi depășită prin transplantarea unor celule de la șoarecii tineri la cei bătrâni, proces care duce la restabilirea toleranței față de frig.

„Celulele imunitare au și un alt rol decât cel de apărare față de patogeni și ajută la menținerea proceselor metabolice necesare vieții”, subliniază studiul.

Cercetarea a fost publicată în luna septembrie în revista Cell Metabolism.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

De partea bună a istoriei

Mihai CHIPER

De partea bună a istoriei

Cu schimbarea instituţiilor, a statului, a justiţiei, a sănătăţii, a educaţiei am dat greş. Totuşi, suntem „de partea bună a istoriei”. Cum se poate aşa ceva?

opinii

Doi eremiţi (II)

Codrin Liviu CUȚITARU

Doi eremiţi (II)

Concluzia programului transcendentalist este că, în ultimă instanţă, civilizaţia şi, implicit, modernitatea (individului/ comunităţii) trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru ruperea omului de arhetip şi împingerea lui spre un prizonierat al materialităţii (perisabilităţii).

Modele de regionalizare (IV)

George ŢURCĂNAŞU

Modele de regionalizare (IV)

E regionarea poloneză un model de bune practici? (continuare)

Micul sculptor de creiere

Bogdan ILIESCU

Micul sculptor de creiere

„Nu mă pot gândi la vreo nevoie în copilărie atât de puternică ca nevoia de protecţie a unui tată.” Sigmund Freud

pulspulspuls

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Gogonele sau harbuz murat? Iată ce se mai întâmplă în cămara cu zacuscă şi murături de la partidoiul ieşean!

Haidaţi pe azi, stimaţi telespectatori, să ne băgăm olecuţă nasul şi în cămara cu borcane puse deoparte de la partidoiul ieşean, ca să vedem ce meniuri ni se mai pregătesc pentru alegerile care vin! 

Caricatura zilei

Austria vrea

Editia PDF

Bancul zilei

Tata, tata! Avem lupi în bloc? Nu, puiule, vecinii îsi citesc facturile la curent si gaze!

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.