DEZASTRU! Sunt școli din județul Iași în care un singur elev a luat peste 5 la Evaluare
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

DEZASTRU! Sunt școli din județul Iași în care un singur elev a luat peste 5 la Evaluare

GALERIE
copii
  • copii
- +

La şcoala din Alexeni, un singur elev a avut peste media 5, la Chişcăreni, din 19 elevi, 9 au obţinut sub 5, iar 7 au absentat, la Hălceni doar un elev a reuşit o medie de 5,65.

Situaţia elevilor din şcolile aflate în mediul rural rămâne neschimbată de ani de zile, iar cu excepţia câtorva elevi care reuşeşc totuşi să obţină rezultate bune la evaluările naţionale, cei mai mulţi nu reuşesc nici măcar să obţină media 5 la Matematică şi Limba română, adică nu au nici cele mai elementare cunoştinţe după ce au urmat opt ani de şcoală. Astfel, dacă, în ediţiile trecute, „Ziarul de Iaşi“ prezenta la nivel de statistici situaţia şcolilor ieşene, dacă privim situaţia pe fiecare şcoală în parte din mediul rural, putem vedea că, în majoritatea cazurilor, mai puţin de jumătate dintre elevi au promovat cu o medie peste 5, iar alte şcoli sunt „campioane“ în ceea ce priveşte numărul de absenţi.

Cele mai multe şcoli din mediul rural nu au reuşit să „producă“, cu mici excepţii, elevi care să obţină peste 5 la Evaluarea Naţională. Dacă în ediţiile trecute arătam că din aproximativ 1.300 de elevi din judeţ care au obţinut sub 5 sunt din mediul rural, iar 90% dintre cei aproximativ 900 care au absentat sunt din mediul rural, în ediţia de astăzi prezentăm o serie de şcoli din mediul rural unde elevii fie nu s-au prezentat masiv la Evaluarea Naţională, fie nu au reuşit în număr mare, cel puţin jumătate din elevii din aceste şcoli, să obţină cel puţin media 5.

Un exemplu este şcoala din Alexeni, unde din 6 elevi, 5 au sub media 5, iar un elev a reuşit o medie de 5,40, la Budăi au fost 7 medii sub 5 din cei 10 elevi, la Chişcăreni, din 19 elevi, 9 au obţinut sub 5, iar 7 au absentat. La Şcoala Hălceni au fost 5 medii sub 5 şi trei absenţi, doar un elev reuşind o medie peste 5, adică 5,65. O situaţie similară regăsim la Humosu, cu 8 medii sub 5 şi 3 absenţi, doar un elev scriind la 5,05. Şcoala Rediu din comuna Rediu are doar doi elevi cu medii peste 5, una de 5,72 şi un 5,00 dintre cei 12 elevi. 8 au scris de mai puţin de 5, iar doi nu s-au prezentat. La Slobozia 12 elevi din 20 nu au fost prezenţi, iar trei au luat sub 5, la Strunga, din 5 elevi, doi au fost absenţi, doi au luat sub 5, iar un elev a obţinut 5,65. La Zbereni, din 7 elevi, doar 2 au luat peste 5, fiind o medie de 5,07 şi una de 6,62, iar acestea sunt printre cele mai grave situaţii.

Numărul şcolilor în care cel puţin jumătate au absentat sau au luat sub 5 este mult mai mare. La Rediu Rugionasa, din 18 elevi, 10 au luat sub 5, în localitatea Roşu, din 7 elevi 4 au luat sub 5, iar doi au absentat, în Runcu au absentat 6 şi doi au luat sub 5 dintre cei 10 elevi. În localitatea Săveni avem 8 medii sub 5 şi un absent dintre cei 16 elevi înscrişi la Evaluarea Naţională. La Slobozia avem 12 absenţi şi trei medii sub 5 din 20 de elevi, la Verşeni 11 medii sub 5 dintre 16 elevi înscrişi, iar situaţia este similară în multe alte şcoli. La Liceul tehnologic Vlădeni avem 27 de medii sub 5 şi doi absenţi din 49 de elevi înscrişi, la Şcoala din Crucea avem 12 elevi cu media sub 5 şi 12 absenţi din 27 de absolvenţi.

În ceea ce priveşte motivele unui astfel de fenomen, doi foşti inspectori şcolari generali, Liliana Romaniuc şi Camelia Gavrilă, au pus aceste probleme pe seama lipsei de resurse materiale în şcolile din mediul rural, precum laboratoare performante sau posibilitatea de a prezenta materia într-o manieră interesantă, pe o tablă electronică sau pe videoproiector, dar şi lipsa resursei umane. Astfel, cei doi foşti inspectori şcolari menţionează faptul că, în multe şcoli de la sat, într-un ciclu de învăţământ elevii au doi, trei sau chiar patru profesori la o materie. În ceea ce pri­veşte rezolvările, aceştia menţionează că este nevoie atât de programe de sprijin pentru elevii din rural, dar şi o discriminare pozitivă pentru profesorii din rural care să îi motiveze să rămână la sat.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Alexandru LĂZESCU

Despre importanţa îndoielii în ştiinţă şi falimentul calităţii în educaţie

Îndoiala şi spiritul critic nu mai sunt la modă. Un curent dominant în mass media şi pe reţelele sociale cultivă intoleranţa faţă de punctele de vedere care se abat de la cele considerate acceptabile, „corecte”, adesea, în mod ironic, „în numele ştiinţei”.

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Liviu Suhar

Nichita DANILOV

Liviu Suhar

Senzaţia pe care o încearcă spectatorul privindu-i tablourile e una stranie. Cufundate într-o tăcere ce trece dincolo de cotidian, proiectându-şi umbra lăuntrică în spaţiul ancestral, obiectele par să comunice între ele într-un limbaj mut, prin intermediul ultrasunetelor transpuse într-o partitură muzicală. Tăcerea lor e înşelătoare.

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Dana ȚABREA

Raportul dintre public şi privat, din perspectivă feministă

Aparent, dacă e să-l avem în vedere pe Richard Rorty, distincţia dintre sferele publică şi privată sunt separate în măsura în care problemele care cad sub incidenţa fiecăreia dintre ele sunt diferite şi, desigur, întrebările adresate sunt altele. Cu privire la individul uman, cineva ar putea fi deopotrivă liberal şi ironist, ceea ce conduce la posibilitatea ca cele două sfere să nu prezinte o opoziţie ireconciliabilă. Dimpotrivă. Cele două sfere converg. Să luăm ca exemplu familia: prin definiţie familia presupune spaţiul privat şi discreţia, cu toate acestea familia este reglementată prin reguli şi norme care ţin de sfera publică.

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Michael ASTNER

O întâlnire nici măcar de gradul 7 şi o mică incursiune onomatologică

Acum trei ani, la început de martie - eram în drum spre Bucureşti (cu trenul) - m-am trezit cu un mesaj de la o persoană necunoscută, dar cu acelaşi nume de familie. Am avut o conversaţie ciudăţică pe messenger cu femeia în cauză, apoi am uitat de discuţie. 

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.