Dezastrul „OUG 13“ loveşte în programele aşteptate de IMM-uri

Pe 30 ianuarie, chiar în săptămâna „fatidicei“ OUG, am discutat în direct cu domnia sa în cadrul emi­siu­nii „Iaşul în afaceri“ (difuzată lu­nea, de la 16.35, la Radio HIT) des­pre câteva dintre programele proaspătului minister al Mediului de Afaceri, între care unul deja bugetat şi trecut prin Guvern, în mod ironic, tot printr-o ordonanţă de urgenţă, în 27 ianuarie: „România Start-up Nation“. Florin Jianu declară că, în cele câteva zile în care a ocupat fotoliul de ministru în cabinetul Grindeanu, a reuşit să planifice toate măsurile prevăzute în capitolul „Politici publice privind IMM“ din programul de guvernare. „Românii şi România trebuie să îşi continue viaţa, lucrurile să nu devină ireparabile. Antreprenorii au nevoie de finanţare, să îşi înfiinţeze noi firme, de predictibilitate. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu plec din ţară, nu plec din zona IMM. Pe fiecare săptămână aveam scrise măsurile de luat, o să urmăresc foarte atent implementarea proiectelor. Nici un program nu trebuie periclitat“, a declarat ulterior demisiei sale Florin Jianu.

Câte dintre programele propuse vor fi duse la îndeplinire e foarte dificil de estimat în acest moment. Rămâne o certitudine: fără a fi membru de partid, Florin Jianu avea meritul de a fi fost acceptat şi susţinut atât de actuala coaliţie de guvernare PSD-ALDE, cât şi de mediul antreprenorial. Fostul ministru avea să mărturisească faptul că a luat decizia de a demisiona în momentul în care întâlniri cu organizaţii patronale începuseră să fie anulate deoarece devenise reprezentantul unui guvern în care acestea nu mai aveau încredere. „În condiţiile în care mediul de afaceri anulează întâlniri cu tine, e un semnal. Dacă ai tăi te reneagă, trebuie să îţi pui mari semne de întrebare. Eu nu sunt om politic“.

„Start-up Nation România“ are nevoie de norme de aplicare

Capitolul „Politici publice pentru IMM“ elaborat de Florin Jianu (şi asumat în programul de guvernare pentru a cărui implementare „din scoarţă-n scoarţă“ a garantat în mod public de nenumărate ori preşedintele PSD Liviu Dragnea) cuprinde 12 măsuri distincte, începând cu cea a înfiinţării propriu-zise a Ministerului pen­tru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

În Bugetul de Stat adoptat marţi, 7 februarie, de Parlamentul României, ministerul beneficiază de o alocare de circa 770 de milioane de lei, suma ajungând la circa 2 miliarde de lei dacă sunt incluse şi creditele de angajament. Printr-o ordonanţă de urgenţă, în 27 ianuarie, a fost instituită schema de ajutor „România Start-up Nation“, aceasta urmând să beneficieze de un buget de 500 de milioane de lei. Normele de aplicare ar trebui să fie publicate în Monitorul Oficial la 30 de zile de la adoptarea ordonanţei, iar programul să devină efectiv operaţional de la 1 mai. În paralel, Florin Jianu anunţa revizuirea altor scheme de finanţare la nivel guvernamental în scopul de a nu exista suprapuneri cu ambiţiosul nou program.

Prin „Programul pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii, program care încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial – Start-up Nation – România“, statul va acorda ajutor de minimis în suma maximă de 200.000 lei pentru un beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, unui număr maxim estimat de 10.000 de întreprinderi mici şi mijlocii. Statul estimează crearea a minimum 20.000 de noi locuri de muncă anual în cadrul celor 10.000 de întreprinderi nou înfiinţate care vor trebui să angajeze minimum 2 salariaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi să-i menţină în activitate cel puţin 3 ani.

Cine poate aplica? Ne-a explicat în emisiunea „Iaşul în afaceri“ de la Radio HIT chiar fostul ministru Florin Jianu: „aplicanţii sunt reprezentaţi de firmele nou-înfiinţate după intrarea în vigoare a OUG (27 ianuarie – n.r.), nu trebuie să fie întreprinzători debutanţi, ci orice român care îşi face o firmă nouă acum şi care creează două locuri de muncă şi le păstrează pe o perioadă de trei ani şi care îşi  va desfăşura activitatea într-un domeniu prioritar al României privind competitivitatea – dar nu numai, noi vom avea grijă ca întreaga paletă a activităţilor din România (industrie, comerţ, servicii) să poată avea acces la finanţare. Toate aceste componente fiind îndeplinite, firmele pot aplica pentru program“.

Cum se asigură statul român că finanţările îşi vor dovedi viabilitatea? „În primul rând, există obligativitatea menţinerii locurilor de muncă, altfel întreprinzătorul va returna suma primită de la statul român. În al doilea rând, dacă vorbim despre firmele nou-înfiinţate, există o statistică la nivelul SRL-D-urilor care ne indică faptul că mai puţin de 2% dintre acestea s-au închis în ultimii 3-4 ani, deci o rată bună de menţinere a afacerilor de tip start-up. Dacă vorbim despre caracterul de urgenţă al acestei legi, ori de ce era nevoie de program, ne uităm în statistica anului trecut şi aflăm că, pentru primul an din ultimii 8, numărul firmelor deschise este mai mic decât numărul celor închise. De aici caracterul de urgenţă, de aici nevoia de finanţare a start-up-urilor, care vor reprezenta baza economiei de mâine. Foarte multe din­tre firmele beneficiare ale acestui program vor reprezenta performerii de mâine ai economiei româneşti“, a mai precizat Florin Jianu.

Sprijin pentru internaţionalizarea firmelor româneşti

Un alt proiect al Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat enunţat de Florin Jianu este cel care se referă la sprijinirea internaţionalizării IMM-urilor româneşti. Printre efectele urmărite: creşterea exporturilor României şi a IMM-urilor prin participare la târguri internaţionale cu stand de ţară, misiuni economice, evenimente internaţionale în nu­me propriu. În programul de guvernare se mai specifică: „prin lege, nici un demnitar nu poate participa la o vizită de lucru în străinătate cu accent economic fără o delegaţie de oameni de afaceri aleşi prin proceduri transparente, online; calendarul ministrului antreprenoriatului trebuie să fie postat public“.

Florin Jianu în emisiunea „Iaşul în afaceri“: „este evident că România se află într-o piaţă globală. Noi am luat acest program de susţinere a internaţionalizării întreprinderilor mici şi mijlocii ca model pe care îl folosesc şi alte ţări. Statul susţine costurile participării la un târg internaţional, la misiuni de afaceri, ale unei vizite la un hub sau un accelerator, de asemenea susţine costurile de dezvoltare ale unei aplicaţii online sau unui site, ale cursurilor întreprinzătorilor privind internaţionalizarea sau costurile unui studiu privind potenţiala piaţă. Ultimele trei cheltuieli menţionate sunt legate de primele trei tocmai pentru a susţine internaţionalizarea firmelor prin instrumente concrete. Până în acest moment neexistând astfel de instrumente, IMM-urilor le era dificil. Pentru ei e un cost superior să meargă într-o misiune de afaceri sau să participe la un târg care să-i susţină exportul, e şi foarte dificil din punct de vedere administrativ să o facă. Pentru companiile mari e mult mai uşor. De aici această necesitate de a susţine aproximativ 500 de companii româneşti în acest an cu un astfel de program simplu de aplicat, transparent. Statul nu intervine deloc, se semnează un contract, întreprinzătorul merge, efectuează cheltuielile şi vine şi le decontează“.

Programul „România profesională“ anunţat de fostul ministru pentru Mediul de Afaceri ar urma să demareze în toamna acestui an. „Problema legată de resursa umană, şi nu vorbim despre cea legată de forţa de muncă de înaltă calificare, ci de mecanici, electricieni, zidari ş.a.m.d. se află undeva în top trei dificultăţi ale întreprinzătorilor. E un lucru pe care îl avem în vedere în programul de guvernare, iar în această toamnă vom începe un program care se numeşte «România profesională». Practic, pentru prima oară, din fonduri europene, punem la un loc ceea ce se numeşte multifond. Din Programul Operaţional Capital Uman vom forma profesorii şi vom susţine elevii, iar din Programul O­peraţional Regional vor fi finanţate dezvoltarea şi investiţiile în câteva şcoli profesionale. Chiar în aceste zile se încheie un studiu din partea Băncii Mondiale, un studiu în care vom vedea exact şcolile în care vor fi intervenţii din POR, tocmai pentru a eficientiza acest tip de abordare. Să nu riscăm să se facă intervenţie în nişte şcoli care nu au elevi sau în care nu este corelată nevoia forţei de muncă cu oferta educaţională“, a declarat Florin Jianu pe 30 ianuarie.

Mult-aşteptata Lege a Prevenţiei

La momentul demisiei lui Florin Jianu, la nivelul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat era în plină desfăşurare o largă consultare privind prevederile care ar trebui incluse în Legea Prevenţiei, un act normativ care urma ca pe 23 februarie să fie adoptat în Guvern şi mai apoi transmis Parlamentului României spre dezbatere şi adoptare. „În a­ceste zile este într-un plin proces de dezbatere cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat, cu reprezentanţi ai ANAF-ului, Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, după care va fi pusă, într-o primă formă a sa, în dezbatere publică“, declara Florin Jianu în emisiunea de la Radio HIT.

Potrivit intenţiilor asumate în programul de guvernare, prin aplicarea Legii Prevenţiei firmele nu vor mai putea fi sancţionate automat de organe de control precum Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) sau Inspectoratul Teritoral de Muncă (ITM), ci numai dacă societăţile vor fi fost prevenite şi îndrumate să îşi remedieze neregulile, iar acestea nu se vor fi conformat într-un termen stabilit de minim 7 zile lucrătoare.

Dacă legea va fi adoptată, contribuabilii care constituie contra­ven­ţii ar putea beneficia de măsuri de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă, într-un termen de 5 ani. De această facilitate nu vor beneficia însă firmele care utilizează munca la negru sau angajează minori. Scopul Legii va fi „prevenirea aplicării automate a sancţiunilor pentru faptele care constituie con­travenţii, prin întocmirea unui plan de conformare, astfel încât să fie acordat contribuabilului un termen în care va avea posibilitatea să corecteze neregulile constatate şi să se conformeze dispoziţiilor legale“.

Mecanismul de funcţionare a prevenţiei va fi următorul:

– agentul constatator nu va putea aplica sancţiunea contra­ven­ţio­nală la prima constatare a unei fapte care constituie contravenţie;
– acesta va încheia un proces verbal de constatare a neregulilor şi va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum şi termenul de conformare pentru fiecare faptă;
– termenul de conformare nu poate fi mai mic de 7 zile lucrătoare;
– după expirarea termenului de conformare, organul de control are dreptul să reia controlul;
– în situaţia în care se constată că nu au fost respectate obli­ga­ţiile stabilite în planul de confor­mare, în termenul acordat, organul de control aplică sanc­ţiunile prevăzute de actele normative;
– contribuabilul beneficiază de măsurile de prevenţie o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenţie, într-un termen de 5 ani.

Viitoarea lege a prevenţiei ar urma să se aplice pentru sanc­ţi­unile prevăzute de următoarele re­gle­mentări: Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea se­cu­ri­tăţii şi sănătăţii în muncă, Codul muncii, Legea privind sistemul asi­gurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, Legea contabilităţii, Legea dia­lo­gu­­lui social, Legea privind în­fiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor, Legea privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, Legea privind ucenicia la locul de muncă, Hotărârea de Guvern privind registrul general de evi­den­ţă a salariaţilor.

Mirajul Codului Economic

Un alt angajament al actualului guvern constă în crearea unui Cod Economic al României. „Nu va fi vorba despre un nou Cod Fiscal, ci pur şi simplu se creează un Cod Economic care va conţine şi Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală şi câteva legi privind companiile, spre exemplu Legea 31/1990, Legea Societăţilor Comerciale. Ele se pun la un loc într-un Cod Economic. Codul Fiscal s-a modificat în bine în opinia mea, dar şi a întreprinzătorilor. Facem referire la neimpozitarea pe o perioadă de 10 ani a activităţilor din Cercetare-Dezvoltare-Inovare sau coborârea impozitării pe venit la 1% şi creşterea cifre de afaceri la 500.000 de euro pentru microîntreprinderi“, ne-a declarat Florin Jianu. Domnia sa a mai vorbit în aceeaşi emisiune despre un alt deziderat ambiţios al actualei guvernări: „România trebuie să treacă din această zonă a forţei de muncă foarte ieftină şi necalificată într-o zonă cu o forţă de muncă bine plătită, calificată şi în egală măsură contrabalansând cu cea mai redusă fiscalitate la nivelul Uniunii Europene. De altfel, aceasta este întreaga abordare a programului de guvernare“.

Capitolul „Politici publice privind IMM“ din mult invocatul program de guvernare mai prevede, între altele, înfiinţarea de agenţii regionale de atragere de investiţii şi promovarea exportului, un program de ajutor de stat pentru susţinerea investiţiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, crearea Programului Naţional de Dezvoltare a Antreprenoriatului, înfiinţarea unor licee de antreprenoriat, dar şi adoptarea Legii Lobby-ului, „astfel încât mediul de afaceri să nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centrele de putere, iar altele dezavantajate“.

Acum, fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat se întreabă cine ar putea deveni un arbitru credibil într-o ţară în care guvernul şi-a epuizat rapid resursele de credibilitate. „Marea credibilitate este în rândul asociaţiilor oamenilor de afaceri, care ar putea juca un rol istoric de mediator. Mediul de afaceri are multe organizaţii, iar un semnal comun ar putea fi acela de neutralitate. Discutând raţional, nu avem decât soluţia dialogului. Nu pot să spun despre mediul politic dacă mai are această disponibilitate, însă mediul de afaceri o are, iar partenerii noştri externi asta aşteaptă“, încheie Florin Jianu.

COMUNICAT DE PRESĂ ROMANIAN BUSINESS LEADERS

RBL: Guvernul atacă principiile statului de drept în România

Pentru prima dată din decembrie 1989 încoace, principiul conform căruia „nimeni nu este mai presus de lege" este încălcat public, total şi fără echivoc chiar de către actualul Guvern al României. Ordo­nanţa de urgenţă 13/2017 dată, la propriu, pe întuneric, în noaptea de marţi, 31 ianuarie, legiferează imunitatea pentru abuzul în serviciu, inclusiv sub forma furtului din bani publici.

De asemenea, proiectul privind graţierea condamnaţilor şi exonerarea de răspundere a inculpaţilor membri de partid, sub pretext umanitar, afectează grav un deceniu de luptă anti-corupţie şi anti-concurenţă neloială şi legi­timează reinstaurarea infamului „capitalism de cumetrie" care a ţinut în loc două decenii societatea şi economia românească.

Comunitatea Romanian Business Leaders, a cărei fundaţie a fost pusă în 2011, formată din antreprenori şi executivi români care cred că fără integritate morală nu se poate construi nimic sănătos nici în societate şi nici în economie, este consternată de atacul fără precedent asupra principiilor statului de drept realizat de actualul Guvern al României. Considerăm inacceptabilă fie şi punerea în discuţie a principiului fundamental „nimeni nu este mai presus de lege", nemaivorbind de încălcarea flagrantă a acestuia şi a normelor morale de bază – SĂ NU FURI.

Miza încălcării  acestui principiu nu este doar economică, nu este doar despre prejudicii de miliarde de euro din bani publici; nu este doar despre subfinanţarea spitalelor, şcolilor şi infrastructurii naţionale de drumuri; este despre ce fel de ţară vrem să construim. O ţară în care furtul, ascuns sub denumirea benignă de abuz în serviciu, este transformat în normă chiar de către conducători sau o ţară în care respectul pentru viaţa, munca şi banii cetăţenilor, pentru egalitatea în faţa legii, prevalează în faţa tendinţei istorice a mafiei transpartinice, coagulate din 1989 încoace, de a confisca România.

Comunitatea RBL propune tuturor organizaţiilor profesionale şi de afaceri de bună-credinţă să se alăture pentru găsirea unor soluţii comune, legale, de apărare a principiilor statului de drept, a unei societăţi sănătoase şi a pieţei libere.

Publicitate și alte recomandări video