DEZBATERE: Iată staţiile şi traseul trenului metropolitan. Clujul ne-a luat-o inainte
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco
agri.shop

Urniţi autorităţile din loc! Astăzi, dezbatere inedită la Iaşi: utilitatea căilor ferate

DEZBATERE: Iată staţiile şi traseul trenului metropolitan. Clujul ne-a luat-o inainte

GALERIE
tren_locomotiva1
  • tren_locomotiva1
- +

O nouă dezbatere va avea loc în această seară la Iaşi, după cea din august, pe o temă pe cât de captivantă, pe atât de folositoare. Este vorba de viitorul tren metropolitan din Iaşi şi din zona limitrofă, de la Holboca-Cristeşti până la Podu Iloaiei şi Bârnova-Ciurea. Numeroase oraşe europene similare Iaşului au dezvoltat astfel de mijloace de transport local, folosind infrastructura feroviară existentă şi neexploatată la maximum de potenţial. Unde a rămas dezbaterea, care sunt traseele şi staţiile propuse şi ce se va discuta astăzi?

 

Ideea punerii pe roţi a unei reţele de trenuri urbane / metropolitane este prezentă de câţiva ani în planurile de dezvoltare a Iaşului. La fel ca proiectul autostrăzii - mai avansat, ce-i drept, dar şi mai vechi - această soluţie de descongestionare a traficului revine periodic în atenţie. Însă, deşi susţinută deschis de fostul viceprimar Radu Botez, totul a rămas la nivel de idee.

O dezbatere, la nivel informal, pe subiect, a avut loc pe site-ul think tank Bahlui.ro în august. Ea va fi reluată în această seară, de la ora 18, pe aceeaşi pagină de internet, dar şi pe paginile de Facebook ale altor organizatori ai evenimentului online (Moldova Vrea Autostradă, Invest In Iaşi, APEC Iaşi).

O prezentare făcută de George Ţurcănaşu, lector la Facultatea de Geografie, arată principalele avantaje ale acestui tip de transport: reducerea circulaţiei auto, alimentarea economiei metropolitane cu forţă de muncă şi stabilizarea populaţiei la originea navetei. Creşterea explozivă a populaţiei multor comune suburbane municipiului reşedinţă a dus la amplificarea fluxurilor de navetişti (forţă de muncă, dar şi elevi şi studenţi) în ambele sensuri, spre şi dinspre Iaşi, fenomen ce motivează tot mai presant crearea acestui tip de transport metropolitan. Asemenea reţele feroviare se regăsesc în Germania şi Italia, de exemplu, cu precădere în zonele puternic industrializate, dar şi jurul unor centre urbane comparabile cu Iaşul, cum ar fi oraşele belgiene Anvers, Charleroi şi Liège, sau Lodz din Polonia.

Linii de tren şi linii industriale

În principiu, nu e vorba de o linie de metrou sau de tramvai, ci de valorificarea reţelei feroviare existente, a precizat George Ţurcănaşu, pe o rază de 25-30 km în jurul Iaşului. Practic, e vorba de folosirea liniilor  dinspre Cristeşti/Ungheni, Bârnova/Ciurea/Lunca Cetăţuii şi Podu Iloaiei/Leţcani, cu amenajarea câtorva staţii noi pe traseu - la Delphi şi Antibiotice/Parcul Industrial Miroslava, la BMT spre Tomeşti, dar şi în interiorul municipiului, pe lângă cele două gări principale, cum ar fi zona Selgros/Bazar.

La rândul lui, vicele Radu Botez a invocat recuperarea liniilor industriale care încă mai există - de la Triajul de Marfă Socola până la CET/Veolia, dar şi linia de la Fortus. Ele sunt acum în domeniul privat şi Municipalitatea este cea care poate să le răscumpere.

Dar cum susţine acest proiect deţinătorul liniilor de tren existente? „Reţeaua feroviară din staţiile CF Iaşi, Nicolina şi Socola (inclusiv grupa de mărfuri) este funcţională şi poate fi pusă la dispoziţie pentru realizarea unor curse urbane de călători. O parte dintre liniile de cale ferată care ar corespunde unui circuit de transport urban ar fi liniile ferate industriale, care însă nu aparţin CFR, iar decizia de a le include în proiect aparţine oficialităţilor locale“, răspundea Ministerul Transporturilor cu doi ani în urmă unei solicitări a ziarului nostru. De altfel, compania a pus în circulaţie anul acesta câteva garnituri dinspre Ciurea spre Iaşi. Izbucnirea pandemiei a împiedicat continuarea programului. În acelaşi răspuns primit la redacţie, Ministerul Transporturilor precizează că „de achiziţia materialului rulant ar urma să se ocupe reprezentanţii Primăriei, iar de operarea trenurilor se va ocupa Regionala de Transport Feroviar de Călători (SRTFC Iaşi) prin realizarea unui program de parteneriat cu Primăria. Sucursala Regională de Căi Ferate (SRCF Iaşi) se va implica în realizarea punctelor de oprire, precum şi a sistemelor de avizare-informare“.

„Ceva mai multă energie şi pricepere din partea autorităţilor”

După exemplul altor oraşe mari din ţară, a fost înfiinţată şi la Iaşi o asociaţie metropolitană de transport public. La sfârşitul lunii iulie, când proiectul asociaţiei a fost votat în Consiliul Local, vicele Radu Botez a spus că „un rol decisiv îl va avea transportul pe calea ferată. Ar trebui să ne luptăm cu toţii la nivel central să obţinem finanţări pentru transformarea liniilor de cale ferată în axe de circulaţie pentru mediul urban şi cel metropolitan”. Totuşi, în ceea ce priveşte atragerea unor fonduri europene, Bucureştiul şi Clujul au deja un avans consistent faţă de Iaşi. Primul, printr-o strategie în care Ministerul Transporturilor lasă Moldovei doar proiectele autostrăzilor, iar al doilea, prin proiectul metroului, ajuns în faza studiului de fezabilitate. „Nu se poate să gândim bine din perspectiva mobilităţii, dar să nu facem nimic în acest sens! Linii avem mai multe decât Clujul şi mai bine repartizate în intravilan decât în cazul Bucureştiului. Nişte staţii ne-ar mai trebui, dar şi ceva mai multă energie şi pricepere din partea autorităţilor”, a conchis George Ţurcănaşu.

În discursul rostit la sediul PNL în seara zilei alegerilor locale, după anunţarea rezultatelor, primarul Mihai Chirica a promis că „de mâine ne întoarcem la muncă”. O lună mai târziu, încă nu e clar dacă s-a referit şi la soluţia trenului metropolitan. La rândul său, liderul PNL Iaşi, Costel Alexe, acum preşedinte al Consiliului Judeţan, a promis că va include trenul metropolitan printre priorităţile sale după alegeri. De altfel, la o dezbatere publică din campanie, la care a participat şi ministrul Transporturilor, proiectul a fost invocat printre cele care conturau strategia de dezvoltare a transportului regional. Dezbaterea din această seară poate oferi autorităţilor suport pentru a demara proiectul.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

Cosmin PAȘCA

„Câtă populaţie din oraş poate să vorbească cu un robot?”

De la o vreme, nu există discurs public (de obicei, agramat) în care Chirica să nu folosească în sens peiorativ „progresul” şi „progresiştii”. Iar mesajul său prinde, pentru că cei mai mulţi ieşeni, care au înlocuit relativ de curând căruţa cu maşina, se simt inconfortabili cu traiul într-un oraş la început de secol 21.

Filmuletul zilei

opinii

Experimentalism

Codrin Liviu CUȚITARU

Experimentalism

„Am compulsia irepresibilă a ordinii perfecte, a alinierii simetrice a lucrurilor. Câtă vreme ea, obsesia, mă tulbura strict în zona domestică - pantaloni puşi la dungă, haine încadrate morbid de simetric în şifonier, tablouri aşezate perfect pe pereţi, mobilier rânduit milimetric-infinitezimal, precum soldaţii la paradele militare din Piaţa Roşie moscovită, şi alimente puse în frigider pe categorii şi sub-categorii draconic delimitate -, viaţa mea mai era cum mai era, dar, brusc, nebunia mi-a infectat şi munca de cercetare şi, mai ales, de scris academic.”

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

Bogdan ILIESCU

Farfuria care nu e niciodată fierbinte - Capcana Facebook (II)

„The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken place./ Cea mai mare problemă în comunicare este iluzia că a avut loc.” George Bernard Shaw

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

George ŢURCĂNAŞU

Reţeaua urbană a Moldovei între 1774 şi 1859 (ultima parte)

Repertoriul creării inegalităţilor e unul vast, atât timp cât fiecare structură teritorială se găseşte într-o situaţie particulară, dar dincolo de fiecare acţiune luată separat a ingineriei teritoriale la care a fost supusă Moldova, acumularea şi cronicizarea acestora a creat spaţiul marginal de astăzi, arhetipul teritoriilor interstiţiale.

pulspulspuls

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Pod de lemne politice între Iaşi, Suceava şi Neamţ: iaca filiera!

Că tot încă mai avem salate beof prin frigidere unii dintre noi, iacătă ca să vedeţi cum se mai leagă câteodată maioneza asta nu numai în bucătăriile gospodinelor din Iaşi, dar şi prin laboratoarele politichiei de Bahlui sau din judeţele vecine, conectate la Iaşi! 

Caricatura zilei

Două măști

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.