Dezbatere: Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 06.03.2021

Dezbatere: Pot fi apărate Moldova şi Iaşul de o invazie rusă? Trei istorici şi problema unirii de la 1859

GALERIE
invazie rusa
  • invazie rusa
- +

Pe 24 ianuarie, Asociaţia Mişcarea pentru dezvoltarea Moldovei a organizat o dezbatere pe tema unirii de la 1859 şi a consecinţelor acesteia, la care au participat istoricii ieşeni Florea Ioncioaia, Mihai Chiper şi Adrian Cioflâncă. Discuţia, moderată de Dorin Dobrincu, a fost transmisă live pe facebook. Două teme mari au stârnit interesul celor care au vizionat evenimentul.

Mai întâi, în ce a constat reforma administrativă a domnitorului Al. I. Cuza şi cum aceasta a facilitat centralizarea, considerată de unii excesivă, a statului care a urmat. Profesorul Florea Ioncioaia a explicat împărţirea comunelor şi a judeţelor, dupa modelul francez, dar şi păstrarea puterii ultime şi în toate domeniile, în mâinile domnului, ceea ce pare a fi sursa centralizării de mai târziu. S-a discutat apoi, referitor la acest subiect, despre prevederi legale care au rămas doar pe hârtie, cum ar fi obligativitatea comunelor mari de a construi şcoli şi spitale, sau despre ambiguităţile în definiţia judeţelor atât ca instituţii juridice cât şi ca delimitare fizica. O observaţie a istoricului ieşean a fost că cel mai mare pierzător al celei de-a doua jumătate a veacului XIX, în termeni demografici şi de statutl urban, este Botoşaniul, un oraş care la vremea respectivă era al treilea după Iaşi şi Bucureşti. 
 
Subiectul care a luat cumva prin surprinderea audienţa a fost expus de istoricul Mihai Chiper, cercetător la Institutul A.D. Xenopol, şi s-a referit la strategia de fortificaţii militare ale statului român constituit după unirea din 1859. El a spus că, după unire, a prins contur o strategie de apărare care fixa ca puncte forte consolidarea aşa zisei porţi a Focşaniului, adică aliniamentul Galaţi – Nămoloasa – Focşani (FNG), o linie care uneşte, în mare, arcul carpatic de punctul de întâlnire al Prutului cu Dunărea, repere naturale de apărare faţă de o eventuală invazie din nord. Mihai Chiper spune că discuţiile despre aceste fortificaţii, ca element strategic de bază, au fost purtate în secret la vremea imediat următoare unirii, şi plecau de la ideea că Moldova este un teritoriu care nu poate fi apărat, ca urmare a graniţelor lungi şi deschise.
 
Prin urmare, în cazul unui atac rusesc – acesta fiind scenariul cel mai important – Valahia trebuia apărată cu preţul neglijării Moldovei. Ori, acest lucru poate fi făcut doar prin stăvilirea invadatorului pe linia Galaţi – Nămoloasa – Focşani. Istoricul a mai spus că, deşi a fost discutat în secret, planul a fost criticat de Mihail Kogălniceanu, care a propus o soluţie de apărare a graniţelor Moldovei prin înfiinţarea de fortificaţii în nordul regiunii, la Iaşi şi la Roman. Scenarul aliniamentului FNG a avut câştig de cauză, iar deceniile care au urmat au contribuit la realizarea acestuia, cu ajutorul expertizei străine. Doctrina aceasta de apărare a fost susţinută de un corp ofiţeresc preponderent valah şi a fost predată în anii următori în şcolile militare, astfel încât a devenit strategia standard a României. Ironia sorţii face ca în momentele critice – unul dintre acestea fiind primul război mondial, când România a intrat de partea Rusiei – sistemul FNG să-şi piardă importanţa scopului iniţial. Istoricul ieşean vede în acest proiect un semn al faptului că moldovenii au fost consideraţi de importanţă secundară şi că acest tratament a continuat şi s-a manifestat în alte domenii care privesc exercitarea puterii de la centru spre de acum periferia moldavă.
 
Deşi planul a fost cunoscut doar elitelor militare, efectele sale au creat curente solide în timp. De altfel, au susţinut la unison cei trei istorici, la vremea respectivă acţiunile elitelor au fost hotărâtoare, voinţa populară, în felul în care o înţelegem astăzi, nefiind atunci bine conturată sau organizată. Mihai Chiper a mai spus că anul trecut, trupele armatei române au avut un exerciţiu comun cu parteneri NATO pe acelaşi aliniament, ceea ce arată că planul care ar presupune implicit o abandonare a Moldovei în caz de invazie rusească este o opţiune în strategia armatei române, care a făcul planul antrenamentului. Istoricul Dorin Dobrincu, într-o intervenţie ulterioară, a spus că la o întâlnire a membrilor asociaţiei cu preşedintele Klaus Johannis, în urmă cu doi ani – pe pe tema autostrăzii Unirii – a întrebat dacă există o asemenea abordare în strategia de apărare a ţării. El a menţional că preşedintele a replicat ferm şi imediat că nu s-a discutat niciodată aşa ceva în CSAT şi că este prima dată când aude de subiect.
 
Istoricul Adrian Cioflâncă, de la Institutul A. D. Xenopol, a susţinut că centralizarea statelor europene vestice în vremea respectivă, acolo unde a avut loc, a urmărit ceea ce numim astăzi eficientizarea administrării şi buna guvernare, spre deosebire de ţările noi, printre care şi România, unde acest lucru s-a întâmplat sub imperiul etosului naţional. Cei trei istorici, la care s-a adăugat şi profesorul de geografie economică George Ţurcănaşu au mai discutat despre evoluţia economică a Moldovei după unire, despre migraţia şi dezvoltarea pe un “gradient” sudic, mai apropiat de noua capitală, în detrimentul nordului Moldovei. Istoricul Mihai Chiper a mai spus că nici la nivelul istoricilor nu există acum informaţii clare despre stadiul dezvoltării economice a celor două principate înainte de unire şi că a fost surprins să vadă că istorici experimentaţi din Bucureşti pleacă de la supoziţia că Valahia era categoric superioară Moldovei, fără a avea dovezi în acest sens. Cel puţin în ceea ce priveşte infrastructura de transport, fiscalizarea şi ştiinţa administrării afacerilor – cele mai multe rurale – Moldova stătea mai bine. De altfel, o concluzie a dezbaterii a fost că există o anume reticenţă de a discuta despre aceste probleme sensibile chiar în rândul istoricilor, nemaivorbind de politicieni, jurnalişti etc.
 
Citește și: Scenariu de război în „Poarta Focșani”. Cât de rapid oprește NATO o luptă cu Rusia?

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Nicolae GRECU

Proiectele, iluzii în fotbalul ieşean

Atunci, când Politehnica va fi un club puternic, când Copoul va fi un punct de atracţie pentru fotbaliştii din toată Moldova, atunci ne putem gândim şi la antrenorul necesar pentru a râvni la performanţă

Filmuletul zilei

Franta a construit în insula Reunion o autostrada-viaduct de 12,5 km (care a costat 1,7 miliarde euro), ce serpuieste prin O (...)

opinii

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

Eugen MUNTEANU

Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (IV)

În foiletonul de faţă autorul evidenţiază rolul pe care l‑a jucat proiectul MLD la trezirea printre tinerii cercetători a interesului pentru studiile biblico-filologice.

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

pr. Constantin STURZU

Hirotonie de Episcop: Preasfinţitul Nichifor Botoşăneanul

Mâine va fi hirotonit noul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Nichifor Botoşăneanul, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 25 februarie 2021. Acest post de Episcop-vicar era vacant după ce, anul trecut, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul a fost ales şi întronizat Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor. Vorbim, aşadar, despre un eveniment rar, un moment istoric. În Catedrala Mitropolitană din Iaşi, precedenta hirotonie de episcop săvârşită a fost tocmai cea a Preasfinţitului Calinic Botoşăneanul, în urmă cu 30 de ani, pe 25 martie 1991.

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Ce înseamnă să ai de-a face cu o lume mult prea complexă ca să o poţi înţelege pe deplin? (I)

Azi vă voi familiariza cu câteva dintre ideile şi teoriile unui om de ştiinţă, eseist, filozof şi fost trader, unul dintre cei mai cunoscuţi şi urmăriţi specialişti în înţelegerea probabilităţii, incertitudinii şi riscului. Fie că vorbim de lebădă neagră, (anti)fragilitate, sisteme complexe, stresor, şoc, criză, instabilitate, volatilitate sau predictibilitate, aceste noţiuni sunt extrem de criticate de către multe gulere scrobite ale orgolioşilor scientişti.

pulspulspuls

Suferinţele discrete ale madamei

Suferinţele discrete ale madamei

Una mai molcuţă, de uichend, pe azi, dacă tot e sâmbătă şi e aşa frig afară. Şi ce ar putea fi mai moale şi mai pufos decât opera lirică, stimaţi telespectatori, şi mai ales graniţa penală a acesteia cu politichia mâloasă de Bahlui? 

Caricatura zilei

De citit

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.