Citiți versiunea integrală a Ziarului de Sănătate, numărul 33

Tulburarea depresivă (cunoscută și sub numele de depresie) este o afecțiune psihică frecventă, care implică o dispoziție depresivă sau pierderea plăcerii sau a interesului pentru activități pentru perioade lungi de timp. La nivel mondial, se estimează că 5% dintre adulți suferă de depresie, mai mult femeile fiind afectate decât bărbații,potrivit OMS.

Profesorul Raz Yirmiya, un pionier în cercetarea în domeniul inflamației și depresiei de la Departamentul de Psihologie al Universității Ebraice din Ierusalim, a publicat recent o analiză cuprinzătoare în numărul din noiembrie al revistei Brain, Behavior and Immunity, oferind noi perspective care pun la îndoială convingeri de lungă durată și deschid căi către un tratament personalizat.

Teoriile tradiționale despre depresie s-au concentrat pe neurotransmițători precum serotonina și norepinefrina, sugerând că o deficiență a acestor substanțe chimice din creier poate duce la simptome depresive. Deși larg acceptate, aceste teorii nu au reușit să explice de ce o parte semnificativă a pacienților nu răspunde la antidepresivele convenționale.

În ultimii 30 de ani, cercetările profesorului Yirmiya, împreună cu alte lucrări, au indicat un alt vinovat: inflamația cronică, atât în organism, cât și în creier.

„La multe persoane, depresia rezultă din procesele inflamatorii”, explică profesorul Raz Yirmiya, care a fost unul dintre primii cercetători care au stabilit legături între disfuncțiile sistemului imunitar și depresie în anii 1990. În ultima sa recenzie, el a analizat cu atenție cele mai citate 100 de lucrări din domeniu, creând ceea ce el numește o „vedere panoramică” a interacțiunilor complexe dintre inflamație și simptomele depresive.

Cercetările care datează din anii 1980 au evidențiat faptul că persoanele depresive prezintă adesea funcții imunitare compromise. În mod surprinzător, s-a constatat că anumite tratamente de stimulare a sistemului imunitar pentru cancer și hepatită, care induc un răspuns inflamator, cauzează simptome depresive severe la pacienți, oferind o perspectivă asupra rolului sistemului imunitar în sănătatea mintală.

Experimentele prof. Yirmiya au stabilit în continuare o legătură mecanică între inflamație și starea de spirit, arătând că persoanele sănătoase injectate cu doze mici de agenți imunostimulatori prezintă o stare depresivă temporară, care poate fi prevenită fie prin tratamente antiinflamatoare, fie prin tratamente antidepresive convenționale.

Profesorul Yirmiya și colegii săi au arătat, de asemenea, că stresul – adesea un factor declanșator major al depresiei – poate declanșa procese inflamatorii, afectând celulele microgliale ale creierului, care sunt reprezentanții sistemului imunitar în creier. Celulele microgliale sunt o parte integrantă a sistemului imunitar și, prin urmare, a organismului, responsabile de apărarea sistemului nervos central și curățarea plăcilor, a celulelor deteriorate și a altor substanțe care trebuie eliminate pentru buna funcționare a organismului.

Descoperirile lor recente arată că răspunsurile inflamatorii legate de stres pot activa inițial microglia, dar stresul prelungit le epuizează și le deteriorează în cele din urmă, susținând sau agravând astfel depresia.

„Acest ciclu dinamic de activare și degenerare a microgliei reflectă evoluția depresiei în sine”, explică prof. Yirmiya.

Analiza sa evidențiază, de asemenea, studii care sugerează că anumite grupuri, cum ar fi persoanele în vârstă, cele cu boli fizice, persoanele care au suferit de adversități în copilăria timpurie și pacienții cu depresie rezistentă la tratament, sunt deosebit de sensibile la depresia legată de inflamație.

Constatările relevă necesitatea tratamentelor antiinflamatorii pentru anumiți pacienți și a tratamentelor de stimulare a microgliei pentru alți pacienți, indicând faptul că o abordare personalizată a tratamentului se poate dovedi mai eficientă decât terapia antidepresivă tradițională de tip „un tratament pentru toți”.

„Rezultatele cercetărilor din ultimele trei decenii subliniază rolul critic al sistemului imunitar în depresie. În viitor, o abordare bazată pe medicina personalizată – adaptarea tratamentului în funcție de profilul inflamator specific al pacientului – poate oferi speranță milioanelor de bolnavi care nu au beneficii din terapiile standard. Prin adoptarea acestor progrese, nu tratăm doar simptomele, ci abordăm cauzele care stau la baza acestora”, concluzionează prof. Yirmiya.

Acest studiu nu numai că aruncă lumină asupra originilor depresiei, dar pregătește terenul pentru viitoarele abordări terapeutice, în special cele care vizează sistemul imunitar.

 

Publicitate și alte recomandări video