anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 25.06.2022

Un incitant articol despre Iaşi în unul din cele mai influente cotidiene din Germania: Frankfurter Allgemeine Zeitung

Dezvoltare economică la capătul lumii

GALERIE
amazon-romania-1-palas
  • amazon-romania-1-palas
- +

Oraşul Iaşi din România a fost o regiune uitată de lume, la limita exterioară a Uniunii Europene. În timp situaţia a luat o altă întorsătură - oraşul se transformă într-un important centru IT.

 
de Karl Peter Schwarz
 
În perioada verii se resimte în aer un parfum seducător de flori de tei pe bulevardele din Iaşi. Existenţa teilor din oraşul situat în nord-estul României se datorează spiritului civic al studenţilor. „Foarte mulţi tei bătrâni au fost deja tăiaţi, dar tot ceea ce a fost mai rău am reuşit să prevenim”, povesteşte Andrei, student la Economie, în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. „Afacerea teilor” a avut un început tipic românesc: primarul a fost de acord cu importul copacilor japonezi şi astfel au fost puse în mişcare drujbele pentru tăierea teilor vechi. Corupţia, se zvoneşte, a făcut parte din acest joc. Ceva atipic pentru România s-a întâmplat însă mai târziu: o iniţiativă a cetăţenilor l-a forţat pe primar să oprească masacrul defrişării copacilor şi să planteze tei tineri. Curajul de care au dat dovadă cetăţenii i-a speriat pe politicienii locali. În prezent se fac alegeri pentru o nouă administraţie locală. Cetăţenii sunt obişnuiţi cu astfel de surprize. Având un număr de 290.000 de locuitori, Iaşul este cel mai mare oraş din Uniunea Europeană aflat în imediata apropiere a fostei Uniuni Sovietice. Cu toate acestea, cetăţenii nu îşi fac griji pentru siguranţa ţării, deoarece România este stat membru al Uniunii Europene şi NATO. Partea de nord-est a ţării, care a fost pe deplin ignorată în timpul regimului comunist, este încă cea mai săracă zonă – pe lângă Bulgaria – a celei mai slab-dezvoltate ţări din cadrul UE. De la căderea regimului condus de dictatorul Nicolae Ceauşescu, diferenţa economică pe de o parte dintre Bucureşti, Timişoara şi cele 7 oraşe ce formează regiunea Transilvaniei şi Iaşi, pe de altă parte, chiar a crescut. Din anul 1992, 60.000 de cetăţeni din Iaşi au emigrat, mult mai mult în comparaţie cu alte oraşe mari din ţară.
 
Ce s-a schimbat
 
Dar, de ceva timp, situaţia s-a mai schimbat şi a luat o altă întorsătură, fiind vizibile semne de relansare economică. De la aeroport până în oraş se trece printr-un parc îngrijit, pe lângă vile şi case mici, viu colorate. Străzi întregi au fost reparate şi Palatul Culturii restaurat şi redeschis. Seara, te poţi plimba pe aleile de sub tei, iar spre final se aprinde şi sistemul de iluminat care evidenţiază magnifica Mitropolie a Moldovei şi Bucovinei. Iaşul s-a modernizat tocmai datorită industriei digitale. Companii mari precum, Oracle şi Xerox utilizează forţa de muncă de înaltă calificare şi spaţii de birouri avantajoase. Între timp, în jur de 8.000 de oameni lucrează în domeniul IT. Chiar şi persoanele de mult plecate şi extrem de calificate se întorc. Amazon, una din primele companii internaţionale înfiinţate în Iaşi, se ocupă începând cu anul 2005 de un centru de dezvoltare software pentru pagini web în diferite limbi străine, unde se caută permanent specialişti IT ce posedă cunoştinţe bune de limbă spaniolă, italiană , precum şi franceză. Promotor al oraşelor regionale de succes, Dan Zaharia, specializat pe serviciile pentru companiile din domeniul IT, anticipează că până în anul 2020, 7.000 de noi locuri de muncă vor fi înfiinţate la Iaşi. „Avem nevoie permanent de persoane tinere calificate şi specializate ”, afirmă Dl. Zaharia, „între timp suntem în căutare de absolvenţi cu studii superioare chiar şi din Ucraina, Georgia şi Armenia”.
 
Noroc de piaţa liberă
 
Cu toate că, în multe privinţe, România rămâne ultima în clasamentul european, a depăşit cu mult alte ţări în ceea ce priveşte viteza internetului şi conexiunile rapide pe bandă largă. Noile locuinţe sunt deseori deja conectate la reţeaua de internet prin fibră optică. Nu a existat niciun plan general, care să genereze această minune. Piaţa în sine a descoperit şansele oferite zonei periferice de la estul UE. Membrii guvernului din Bucureşti au fost suficient de înţelepţi pentru a nu pune piedici în această schimbare. Progresul s-a produs, mai ales că digitalizarea a început puţin mai târziu şi au fost utilizate din start cele mai noi tehnologii. Nivelul scăzut de reglementare a pieţei, ce a dat frâu liber furnizorilor, a contribuit la acest progres.
 
Forţa de muncă e calificată
 
Punctul forte al oraşului Iaşi este reprezentat prin locuitorii săi. În oraş sunt aproximativ 55.000 de studenţi din 5 universităţi diferite; aproape fiecare absolvent cu studii superioare vorbeşte fluent două limbi străine. Facultatea de Informatică se concentrează pe formarea profesională a forţei de muncă cu înaltă calificare din domeniul IT. Cererea din ce în ce mai mare de pe piaţă generează o creştere chiar şi în cazul salariilor mai reduse. Cine lucrează în această branşă câştigă în jur de 900 de euro lunar. Această sumă reprezintă dublul salariului mediu lunar din România şi forţa de muncă specializată din branşa IT este scutită de impozit. În Iaşi cu un astfel de venit poţi să duci o viaţă  liniştită, mai ales că, aici, locuinţele au un preţ mai redus faţă de alte oraşe mari. Andrei, student la Facultatea de Administrare a Afacerilor, este optimist: „Iaşul este un oraş cu multe perspective ”, afirmă acesta, „de aceea, de aici nu se pleacă”. (traducere şi adaptare Diego CIOBOTARU şi Olivia GAIŢA)

    

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.