marti, 19.03.2024
În anul 1997, am fost, mai mulţi colegi din Primăria Iaşi, într-o vizită de studii administrative la Göteborg. În oraşul suedez se derula un mare şi spectaculos proiect urban pe terenul de trei sute de hectare desfăşurat în lungul canalului Gotha, vizavi de centrul istoric.
Fusese locul celui mai mare, mai vechi şi mai important şantier naval, o mândrie naţională susţinută de corăbiile, vapoarele, ambarcaţiunile construite aici de-a lungul timpului. Şantierul a dat faliment în anul 1976. Prin legea falimentului, atenţie, e bine să comparăm acest aspect cu marile noastre platforme industriale atât de bine situate în raport cu centrul Iaşului, întregul imobil de trei sute de hectare a intrat în proprietatea oraşului.
Proiectul de dezvoltare urbană iniţiat de primărie pentru acest teren a durat aproape zece ani. El viza o extensie extrem de semnificativă a centrului oraşului prin reconversia tuturor clădirilor fostului şantier naval şi păstrarea în măsură cât mai mare a arhitecturii exterioare. Suedezii nu au conceput posibilitatea renunţării la imaginea trecutului lor chiar dacă era susţinută de clădiri industriale.
Fiecare clădire reconvertită a primit numele vapoarelor construite, identificat cu macheta vaporului respectiv aşezată la intrare. Clădirile au fost transformate în săli de sport, de spectacole, în hoteluri, restaurante, birouri, spaţii comerciale. Cartierul de locuinţe din lemn ale docherilor, aşezat pe un monticul, a fost restaurat cu meticulozitate în arhitectura lui exterioară, în timp ce interioarele au devenit cele mai atractive locuinţe din oraş şi vândute rapid. Nici un detaliu istoric nu a fost omis. Piaţeta cartierului a fost refăcută cu materialele în forma şi culoarea lor iniţială incluzând pavajele, fântâna pentru adăpat caii, barele de lemn de care erau legate animalele de tracţiune, mese şi bănci pitoreşti.
Celelalte terenuri disponibile au primit diverse şi adecvate funcţiuni: învăţământ de toate gradele, comerţ, birouri, locuinţe, servicii, parcări, terenuri de joacă, alimentaţie publică, mobilier urban. Toate cele necesare unui spaţiu urban bine compus şi bine integrat în sit, cu valorificarea maximă a peisajului cu apă, piatră şi plante.
Cum a fost pus în operă acest proiect amplu? Simplu, în viziune suedeză. După finalizarea lui la planşetă, după dezbaterile de specialitate şi publice reale, după optimizările necesare şi acceptarea lui de comunitate, a fost invitat la negociere directă cel mai bun şi cel mai cunoscut dezvoltator din zonă. Negocierile au fost lungi, au atins toate problemele proiectului până la cele mai mici detalii ele s-au finalizat cu angajamentul contractual al dezvoltatorului de a transpune întocmai proiectul în realitate pe parcursul a douăzeci de ani.
Contractul de execuţie a fost urmat, nu se putea altfel, de contractul de vânzare către dezvoltator a întregului imobil cu fabulosul preţ de o coroană suedeză!
Am ţinut să descriu mai în detaliu acest tip de proiect întrucât el ilustrează o modalitate posibilă de dezvoltare a oraşelor occidentale. Primăriile identifică locuri în oraş, realizează proiecte în acord cu nevoile comunităţii după care le cesionează spre construire unor firme private capabile. Altfel, în contextul birocratic al oricărei primării din lume, proiectul respectiv ar fi o simplă utopie. Să ne imaginăm că pentru zecile, sutele de proiecte subsumate ansamblului de la Göteborg ar trebui făcute licitaţii parţiale cu implicarea finală a unei mulţimi de firme. Ar fi un haos total.
Inspirat de acest exemplu şi de altele, din perspectiva arhitectului şef al municipiului Iaşi, am încercat să definesc câteva proiecte oarecum similare ca mod de abordare. Unul dintre ele a fost reabilitarea complexă a zonei Lăpuşneanu. Reuşisem să intru în dialog cu toţi proprietarii de imobile, cu şefii de instituţii, cu oameni de afaceri identificând împreună treisprezece proiecte de dezvoltare. Puse în operă după priorităţi constructive ele ar fi condus la dezvoltarea zonei prin recâştigarea în mare măsură a caracterului istoric de spaţiu public reprezentativ de mare atracţie.
Altul a fost realizarea unei promenade turistice definitorii pentru întregul Iaşi, prin parcurgerea căreia într-un timp scurt, să poţi comunica efectiv cu personalitatea oraşului. Punctul de pornire este Mitropolia, strada Ştefan cel Mare şi Sfânt până la Palatul Culturii, strada Sfântul Lazăr până la biserică, o conexiune pietonală cu biserica Barnovschi, apoi biserica Bărboi şi Mănăstirea Golia, strada Cuza Vodă până la teatru şi înapoi la Mitropolie. Parcursul nostru ar fi urmat să fie restaurat şi completat cu funcţiuni specifice, cu amenajări pietonale şi mobilier de factură istorică, cam la nivelul rezolvărilor din centrul Oradei dar mult mai spectaculoase, motivate de personalitate, peisajul şi diversitatea specifice Iaşului.
În fine, mai amintesc un proiect care, spre deosebire de primele două s-a realizat. Este proiectul al cărui cadru tematic a fost conturat de mine, cu numele Agora. El a fost preluat de unul dintre cei mai buni dezvoltatori din ţară şi transformat în Pallas.
Concepţia acestui fel de proiecte de dezvoltare se sprijină pe trei idei importante. Prima, zonele identificate trebuie să aibe un potenţial mare de dezvoltare a afacerilor. A doua, proiectele trebuiesc realizate de administraţia publică pentru a prezerva în totalitate nevoile comunităţii şi ultima, o dată finalizate proiectele trebuiesc realizate de dezvoltatori privaţi.
De ce nu este o practică obişnuită realizarea proiectelor de acest fel? De obicei se argumentează cu ispita corupţiei în contextul legislativ confuz. Într-adevăr proiectul Pallas a trecut prin multe şi urâte aventuri juridice până să poată fi realizat. Experienţa lui, dacă dorim dezvoltare de calitate în oraşele noastre, ar trebui să conducă la apariţia cadrului legislativ adecvat. Dar, totuşi, Pallasul s-a realizat şi comunitatea ieşeană profită din plin de existenţa lui.
În concluzie, rămâne întrebarea, dacă a fost un succes, de ce a rămas singurul?!
Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului.
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi: Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |