Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Dezvoltare şi dezvoltatori

GALERIE
dr arh Ionel Oancea
  • dr arh Ionel Oancea
- +

În anul 1997, am fost, mai mulţi colegi din Primăria Iaşi, într-o vizită de studii administrative la Göteborg. În oraşul suedez se derula un mare şi spectaculos proiect urban pe terenul de trei sute de hectare desfăşurat în lungul canalului Gotha, vizavi de centrul istoric. 

Fusese locul celui mai mare, mai vechi şi mai important şantier naval, o mândrie naţională susţinută de corăbiile, vapoarele, ambarcaţiunile construite aici de-a lungul timpului. Şantierul a dat faliment în anul 1976. Prin legea falimentului, atenţie, e bine să comparăm acest aspect cu marile noastre platforme industriale atât de bine situate în raport cu centrul Iaşului, întregul imobil de trei sute de hectare a intrat în proprietatea oraşului.

Proiectul de dezvoltare urbană iniţiat de primărie pentru acest teren a durat aproape zece ani. El viza o extensie extrem de semnificativă a centrului oraşului prin reconversia tuturor clădirilor fostului şantier naval şi păstrarea în măsură cât mai mare a arhitecturii exterioare. Suedezii nu au conceput posibilitatea renunţării la imaginea trecutului lor chiar dacă era susţinută de clădiri industriale.

Fiecare clădire reconvertită a primit numele vapoarelor construite, identificat cu macheta vaporului respectiv aşezată la intrare. Clădirile au fost transformate în săli de sport, de spectacole, în hoteluri, restaurante, birouri, spaţii comerciale. Cartierul de locuinţe din lemn ale docherilor, aşezat pe un monticul, a fost restaurat cu meticulozitate în arhitectura lui exterioară, în timp ce interioarele au devenit cele mai atractive locuinţe din oraş şi vândute rapid. Nici un detaliu istoric nu a fost omis. Piaţeta cartierului a fost refăcută cu materialele în forma şi culoarea lor iniţială incluzând pavajele, fântâna pentru adăpat caii, barele de lemn de care erau legate animalele de tracţiune, mese şi bănci pitoreşti.

Celelalte terenuri disponibile au primit diverse şi adecvate funcţiuni: învăţământ de toate gradele, comerţ, birouri, locuinţe, servicii, parcări, terenuri de joacă, alimentaţie publică, mobilier urban. Toate cele necesare unui spaţiu urban bine compus şi bine integrat în sit, cu valorificarea maximă a peisajului cu apă, piatră şi plante.

Cum a fost pus în operă acest proiect amplu? Simplu, în viziune suedeză. După finalizarea lui la planşetă, după dezbaterile de specialitate şi publice reale, după optimizările necesare şi acceptarea lui de comunitate, a fost invitat la negociere directă cel mai bun şi cel mai cunoscut dezvoltator din zonă. Negocierile au fost lungi, au atins toate problemele proiectului până la cele mai mici detalii ele s-au finalizat cu angajamentul contractual al dezvoltatorului de a transpune întocmai proiectul în realitate pe parcursul a douăzeci de ani.

Contractul de execuţie a fost urmat, nu se putea altfel, de contractul de vânzare către dezvoltator a întregului imobil cu fabulosul preţ de o coroană suedeză!

Am ţinut să descriu mai în detaliu acest tip de proiect întrucât el ilustrează o modalitate posibilă de dezvoltare a oraşelor occidentale. Primăriile identifică locuri în oraş, realizează proiecte în acord cu nevoile comunităţii după care le cesionează spre construire unor firme private capabile. Altfel, în contextul birocratic al oricărei primării din lume, proiectul respectiv ar fi o simplă utopie. Să ne imaginăm că pentru zecile, sutele de proiecte subsumate ansamblului de la Göteborg ar trebui făcute licitaţii parţiale cu implicarea finală a unei mulţimi de firme. Ar fi un haos total.

Inspirat de acest exemplu şi de altele, din perspectiva arhitectului şef al municipiului Iaşi, am încercat să definesc câteva proiecte oarecum similare ca mod de abordare. Unul dintre ele a fost reabilitarea complexă a zonei Lăpuşneanu. Reuşisem să intru în dialog cu toţi proprietarii de imobile, cu şefii de instituţii, cu oameni de afaceri identificând împreună treisprezece proiecte de dezvoltare. Puse în operă după priorităţi constructive ele ar fi condus la dezvoltarea zonei prin recâştigarea în mare măsură a caracterului istoric de spaţiu public reprezentativ de mare atracţie.

Altul a fost realizarea unei promenade turistice definitorii pentru întregul Iaşi, prin parcurgerea căreia într-un timp scurt, să poţi comunica efectiv cu personalitatea oraşului. Punctul de pornire este Mitropolia, strada Ştefan cel Mare şi Sfânt până la Palatul Culturii, strada Sfântul Lazăr până la biserică, o conexiune pietonală cu biserica Barnovschi, apoi biserica Bărboi şi Mănăstirea Golia, strada Cuza Vodă până la teatru şi înapoi la Mitropolie. Parcursul nostru ar fi urmat să fie restaurat şi completat cu funcţiuni specifice, cu amenajări pietonale şi mobilier de factură istorică, cam la nivelul rezolvărilor din centrul Oradei dar mult mai spectaculoase, motivate de personalitate, peisajul şi diversitatea specifice Iaşului.

În fine, mai amintesc un proiect care, spre deosebire de primele două s-a realizat. Este proiectul al cărui cadru tematic a fost conturat de mine, cu numele Agora. El a fost preluat de unul dintre cei mai buni dezvoltatori din ţară şi transformat în Pallas.

Concepţia acestui fel de proiecte de dezvoltare se sprijină pe trei idei importante. Prima, zonele identificate trebuie să aibe un potenţial mare de dezvoltare a afacerilor. A doua, proiectele trebuiesc realizate de administraţia publică pentru a prezerva în totalitate nevoile comunităţii şi ultima, o dată finalizate proiectele trebuiesc realizate de dezvoltatori privaţi.

De ce nu este o practică obişnuită realizarea proiectelor de acest fel? De obicei se argumentează cu ispita corupţiei în contextul legislativ confuz. Într-adevăr proiectul Pallas a trecut prin multe şi urâte aventuri juridice până să poată fi realizat. Experienţa lui, dacă dorim dezvoltare de calitate în oraşele noastre, ar trebui să conducă la apariţia cadrului legislativ adecvat. Dar, totuşi, Pallasul s-a realizat şi comunitatea ieşeană profită din plin de existenţa lui.

În concluzie, rămâne întrebarea, dacă a fost un succes, de ce a rămas singurul?!

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri