Dezvoltare şi dezvoltatori
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

vineri, 24.09.2021

Dezvoltare şi dezvoltatori

GALERIE
dr arh Ionel Oancea
  • dr arh Ionel Oancea
- +

În anul 1997, am fost, mai mulţi colegi din Primăria Iaşi, într-o vizită de studii administrative la Göteborg. În oraşul suedez se derula un mare şi spectaculos proiect urban pe terenul de trei sute de hectare desfăşurat în lungul canalului Gotha, vizavi de centrul istoric. 

Fusese locul celui mai mare, mai vechi şi mai important şantier naval, o mândrie naţională susţinută de corăbiile, vapoarele, ambarcaţiunile construite aici de-a lungul timpului. Şantierul a dat faliment în anul 1976. Prin legea falimentului, atenţie, e bine să comparăm acest aspect cu marile noastre platforme industriale atât de bine situate în raport cu centrul Iaşului, întregul imobil de trei sute de hectare a intrat în proprietatea oraşului.

Proiectul de dezvoltare urbană iniţiat de primărie pentru acest teren a durat aproape zece ani. El viza o extensie extrem de semnificativă a centrului oraşului prin reconversia tuturor clădirilor fostului şantier naval şi păstrarea în măsură cât mai mare a arhitecturii exterioare. Suedezii nu au conceput posibilitatea renunţării la imaginea trecutului lor chiar dacă era susţinută de clădiri industriale.

Fiecare clădire reconvertită a primit numele vapoarelor construite, identificat cu macheta vaporului respectiv aşezată la intrare. Clădirile au fost transformate în săli de sport, de spectacole, în hoteluri, restaurante, birouri, spaţii comerciale. Cartierul de locuinţe din lemn ale docherilor, aşezat pe un monticul, a fost restaurat cu meticulozitate în arhitectura lui exterioară, în timp ce interioarele au devenit cele mai atractive locuinţe din oraş şi vândute rapid. Nici un detaliu istoric nu a fost omis. Piaţeta cartierului a fost refăcută cu materialele în forma şi culoarea lor iniţială incluzând pavajele, fântâna pentru adăpat caii, barele de lemn de care erau legate animalele de tracţiune, mese şi bănci pitoreşti.

Celelalte terenuri disponibile au primit diverse şi adecvate funcţiuni: învăţământ de toate gradele, comerţ, birouri, locuinţe, servicii, parcări, terenuri de joacă, alimentaţie publică, mobilier urban. Toate cele necesare unui spaţiu urban bine compus şi bine integrat în sit, cu valorificarea maximă a peisajului cu apă, piatră şi plante.

Cum a fost pus în operă acest proiect amplu? Simplu, în viziune suedeză. După finalizarea lui la planşetă, după dezbaterile de specialitate şi publice reale, după optimizările necesare şi acceptarea lui de comunitate, a fost invitat la negociere directă cel mai bun şi cel mai cunoscut dezvoltator din zonă. Negocierile au fost lungi, au atins toate problemele proiectului până la cele mai mici detalii ele s-au finalizat cu angajamentul contractual al dezvoltatorului de a transpune întocmai proiectul în realitate pe parcursul a douăzeci de ani.

Contractul de execuţie a fost urmat, nu se putea altfel, de contractul de vânzare către dezvoltator a întregului imobil cu fabulosul preţ de o coroană suedeză!

Am ţinut să descriu mai în detaliu acest tip de proiect întrucât el ilustrează o modalitate posibilă de dezvoltare a oraşelor occidentale. Primăriile identifică locuri în oraş, realizează proiecte în acord cu nevoile comunităţii după care le cesionează spre construire unor firme private capabile. Altfel, în contextul birocratic al oricărei primării din lume, proiectul respectiv ar fi o simplă utopie. Să ne imaginăm că pentru zecile, sutele de proiecte subsumate ansamblului de la Göteborg ar trebui făcute licitaţii parţiale cu implicarea finală a unei mulţimi de firme. Ar fi un haos total.

Inspirat de acest exemplu şi de altele, din perspectiva arhitectului şef al municipiului Iaşi, am încercat să definesc câteva proiecte oarecum similare ca mod de abordare. Unul dintre ele a fost reabilitarea complexă a zonei Lăpuşneanu. Reuşisem să intru în dialog cu toţi proprietarii de imobile, cu şefii de instituţii, cu oameni de afaceri identificând împreună treisprezece proiecte de dezvoltare. Puse în operă după priorităţi constructive ele ar fi condus la dezvoltarea zonei prin recâştigarea în mare măsură a caracterului istoric de spaţiu public reprezentativ de mare atracţie.

Altul a fost realizarea unei promenade turistice definitorii pentru întregul Iaşi, prin parcurgerea căreia într-un timp scurt, să poţi comunica efectiv cu personalitatea oraşului. Punctul de pornire este Mitropolia, strada Ştefan cel Mare şi Sfânt până la Palatul Culturii, strada Sfântul Lazăr până la biserică, o conexiune pietonală cu biserica Barnovschi, apoi biserica Bărboi şi Mănăstirea Golia, strada Cuza Vodă până la teatru şi înapoi la Mitropolie. Parcursul nostru ar fi urmat să fie restaurat şi completat cu funcţiuni specifice, cu amenajări pietonale şi mobilier de factură istorică, cam la nivelul rezolvărilor din centrul Oradei dar mult mai spectaculoase, motivate de personalitate, peisajul şi diversitatea specifice Iaşului.

În fine, mai amintesc un proiect care, spre deosebire de primele două s-a realizat. Este proiectul al cărui cadru tematic a fost conturat de mine, cu numele Agora. El a fost preluat de unul dintre cei mai buni dezvoltatori din ţară şi transformat în Pallas.

Concepţia acestui fel de proiecte de dezvoltare se sprijină pe trei idei importante. Prima, zonele identificate trebuie să aibe un potenţial mare de dezvoltare a afacerilor. A doua, proiectele trebuiesc realizate de administraţia publică pentru a prezerva în totalitate nevoile comunităţii şi ultima, o dată finalizate proiectele trebuiesc realizate de dezvoltatori privaţi.

De ce nu este o practică obişnuită realizarea proiectelor de acest fel? De obicei se argumentează cu ispita corupţiei în contextul legislativ confuz. Într-adevăr proiectul Pallas a trecut prin multe şi urâte aventuri juridice până să poată fi realizat. Experienţa lui, dacă dorim dezvoltare de calitate în oraşele noastre, ar trebui să conducă la apariţia cadrului legislativ adecvat. Dar, totuşi, Pallasul s-a realizat şi comunitatea ieşeană profită din plin de existenţa lui.

În concluzie, rămâne întrebarea, dacă a fost un succes, de ce a rămas singurul?!

Dr.arh. Ionel Corneliu Oancea este manager al unei companii de soluţii arhitecturale; a fost arhitect-şef al Iaşului.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine, ce, cum în 2024

Pavel LUCESCU

Cine, ce, cum în 2024

Cu ochii pe 2024 când au loc toate alegerile posibile, locale, europarlamentare, parlamentare şi prezidenţiale, toate partidele îşi fac calcule. Dar nu toate au şanse să le nimerească pe alea de succes.

Filmuletul zilei

opinii

Drum fără pulbere (V)

Neculai SEGHEDIN

Drum fără pulbere (V)

Canalul Dunărea-Marea Neagră, inaugurat la 26 mai 1984, este cea mai mare lucrare inginerească din România și una dintre cele mai mari din lume. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar este și un simbol al durerii, nedreptății și suferinței!

Atenţie, cade tencuiala!

Radu POPESCU

Atenţie, cade tencuiala!

Chişinăul, la fel ca Iaşul, este un oraş frumos şi cu un enorm potenţial neexploatat. „Născut talent, murit speranţă”, cum se mai zice la noi, şi asta în principal din cauza ghinionului chişinăuienilor de a se fi pricopsit de ani şi ani de zile cu o administraţie locală depăşită de situaţie. 

Între şoşocism şi cîţism

Nicolae CREŢU

Între şoşocism şi cîţism

Sunt oare şi oameni inteligenţi, cei care cu adevărat gândesc cu propriile capete şi nu se lasă prostiţi de fabricanţii de „Imagine”, dispuşi să vadă în ubicuu prezenţa şi mai ales „combativa” Şoşoacă un „fenomen” demn de atenţie? 

pulspulspuls

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Iaca ce face dom’ Costel în Casa cu Pătrate când îi are pe procurorii DNA la uşă

Bun, hai că dosarul ca dosarul, iar percheziţiile de ieri aşijderea, dar oare cum se face, dragi comeseni ai rubricuţei noastre, că la mai puţin de o oră după descinderea mascaţilor şi procurorilor DNA de la Bucureşti în biroul lui din Casa cu Pătrate, deci atenţie: după nu înainte, dom’ Costel de la Cejău aruncă pe pagina lui de Facebook această postare haioasă? 

Caricatura zilei

Submarin francez

Editia PDF

Bancul zilei

- Ioane, ce tot strâmbi din nas la sarmalele mele? Nu sunt bune? - Ba da, Marie, sunt bune, dar toti ceilalti din sala de (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.