DGAF, la bani (publici) mărunţi
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

Crochiuri economice

DGAF, la bani (publici) mărunţi

GALERIE
Anaf antifrauda
  • Anaf antifrauda
- +

Dacă ne gândim că aproape trei sferturi dintre administratorii/salariaţii firmelor cărora în urma controalelor DGAF li s-au întocmit sesizări penale au fost puşi pe drumuri degeaba, nefinalizându-se cu soluţii de trimitere în judecată, înseamnă că lucrurile au fost împinse prea departe. Avem în vedere consecinţe negative majore de tipul blocării activităţii firmelor (sechestrele instituite fiind stabilite la valori dependente de nivelul fraudei fiscale prezumate/imaginate), dar şi costurile legate de apărare, expertize contabile etc., care nu sunt deloc de neglijat. Dintr-un alt unghi de observare, faptul că nici măcar 1% din valoarea prejudiciilor/fraudelor fiscale aferente sesizărilor penale nu se recuperează efectiv, spune totul despre calitatea actului de control, mai ales din perspectiva respectării drepturilor întreprinzătorului privat.

Nu cu mult timp înainte de a se fi instalat serios pandemia la noi, Executivul dispunea de o analiză amănunţită a activităţii structurii din cadrul ANAF care i-a luat locul Gărzii Financiare. Despre respectiva structură (Direcţia generală antifraudă fiscală - DGAF) se releva negru pe alb că funcţionarea acesteia în aceeaşi formulă organizatorică de la creare (2013) ”nu a produs efectele aşteptate în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale şi întărirea capacităţii administrative a ANAF”.

Apoi, concret şi cât se poate de critic, ”Deşi scopul DGAF a fost recuperarea cu celeritate a prejudiciilor aduse bugetului de stat prin activitatea infracţională din zona evaziunii fiscale, precum şi specializarea unui personal dedicat combaterii acestui fenomen (...), se constată că din totalul sumelor estimate în actele încheiate de această structură în valoare de peste 16 mld. lei, peste 90% sunt sume care au făcut obiectul unor acte de sesizare transmise organelor de urmărire penală.” (Notă de fundamentare la OUG 24/2020 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF). Că nici actele de sesizare penală nu se ridică la un minimum de calitate cerut, ne vorbeşte de la sine faptul arătat că doar 29% dintre acestea se finalizează cu soluţii de trimitere în judecată. Pentru 71% din totalul sesizărilor penale s-au dat soluţii de clasare ori renunţare la urmărirea penală, ”picând” implicit şi măsurile asiguratorii instituite de juriştii DGAF, măsuri ce însoţesc sesizările în discuţie. Oricum am privi, dacă ne gândim că aproape trei sferturi dintre administratorii/salariaţii firmelor cărora în urma controalelor DGAF li s-au întocmit sesizări penale au fost puşi pe drumuri degeaba, lucrurile au fost împinse prea departe.

Avem în vedere blocarea activităţii firmelor (sechestrele instituite fiind stabilite la valori dependente de nivelul fraudei fiscale prezumate/imaginate), dar şi costurile legate de apărare, expertize contabile etc., care nu sunt deloc de neglijat. Dintr-un alt unghi de observare, Executivul reţinea la momentul evocat (ianuarie 2020), că nici măcar 1% din valoarea prejudiciilor/fraudelor fiscale aferente sesizărilor penale nu se recuperează efectiv. Mai mult, sunt puse în lumină comparativ cât anume recuperează în realitate DGAF la bugetul statului şi cât se suportă de la acelaşi buget pentru funcţionarea DGAF: ”În timp ce sumele încasate la bugetul general consolidat, ca urmare a acestor activităţi, reprezintă 0,8% din total prejudiciu sesizat, respectiv aproximativ 116 mil. lei, cheltuielile aferente funcţionării structurii au fost de circa 707 mil. lei.”

Deşi ideea în sine ca o instituţie de control a statului ar trebui să se autofinanţeze (adică, ceea ce varsă bugetului ca urmare a desfăşurării propriei activităţi să întreacă totalul sumelor alocate de stat respectivei instituţii) nu este cea mai fericită, mesajul este unul sever: statul cheltuie cu DGAF de şapte ori mai mult decât ”produce” aceasta. Evident că prin susamintita OUG 24/2020, plecând de la deficienţele la care ne-am referit aici, s-au introdus mai multe prevederi, ţintind punctual grabnice remedieri. Cea mai importantă se pare că este cea privitoare la flexibilizarea angajărilor în cadrul DGAF (42% fiind posturi vacante, iar cele ocupate sunt deţinute în bună măsură de personal fără experienţă). Astfel se creează cadrul juridic care permite redistribuirea personalului specializat din ANAF existând de acum ”posibilitatea ocupării funcţiilor publice din cadrul DGAF şi prin alte modalităţi prevăzute de lege, decât recrutarea (de exemplu, prin transfer, mutare definitivă).”

Pe de altă parte, este interesant de văzut cum au evoluat indicatorii care caracterizează activitatea DGAF, ţinând cont că în anul 2020, de la jumătatea lunii martie, contextul pandemic a afectat atât activitatea agenţilor economici, dar şi a instituţiilor statului, laolaltă. Din Buletinul statistic fiscal nr. 3/2020, elaborat de ANAF, aflăm că numărul de contribuabili activi - persoane juridice - înregistraţi la data de 30 septembrie 2020, se cifra la 1.159.456 entităţi, depăşind numărul celor existenţi la aceeaşi dată a anului anterior (1.123.453). Comparând apoi datele recent raportate pentru trimestrul III/2020 cu cele aferente trimestrului III/2019, constatăm ”prăbuşiri” semnificative la toate capitolele activităţii DGAF. Cu o singură excepţie: valoarea estimată a confiscărilor de bunuri şi de sume – 8 mil. lei/trim. III/2019, care a crescut cu 177,5% în trim. III/2020 (ajungând la 14,2 mil. lei). În primul rând, observăm că şi numărul de controale efectuate s-a redus la jumătate: 13.191 în trim. III/2019, 6.867 în trim. III/2020; cam în aceeaşi proporţie a scăzut şi valoarea amenzilor aplicate: de la 65 mil. lei/trim. III/2019 la 31,7 mil. lei/trim. III/2020. Cu aproape 60% a scăzut numărul suspendărilor de activitate dispuse (178/75).

Poate şi din raţiuni de calitate, în trim. III/2020 s-au mai întocmit doar 36 sesizări penale, faţă de 56 în trim. III/2019. Remarcăm că, în plină perioadă de criză, valoarea prejudiciului stabilit aferent sesizărilor penale rămâne destul de mare - 171,4 mil. lei/trim. III/2020, chiar dacă este în scădere faţă de ceea ce s-a raportat pentru trim. III/2020 (255,5 mil. lei). Pe ansamblu, evoluţia indicatorilor de mai sus îşi regăseşte explicaţia în perturbaţiile induse sistemului social-economic de criza sanitară, care a antrenat-o pe cea financiară. Potrivit aceleaşi surse (Buletinul statistic fiscal nr. 3/2020, elaborat de ANAF), în trim. III/2020, PIB a scăzut - în termeni reali - cu 6%, comparativ cu trimestrul similar din anul 2019. Apoi, chiar dacă s-a creat un cadru juridic menit să aducă îmbunătăţiri activităţii DGAF, faptul că acesta nu s-a implementat în totalitate se datorează aceloraşi cauze de ordinul amintit.

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grilă de lectură pentru conflictul din Orientul Mijlociu

Alexandru LĂZESCU

Grilă de lectură pentru conflictul din Orientul Mijlociu

Încercând să revină la formulele tradiţionale de abordare în chestiunea conflictului israeliano-palestinian, formule care au eşuat de fiecare dată în trecut, şi la negocierile cu Iranul, administraţia Biden nu a făcut decât să destabilizeze şi mai mult situaţia din regiune facilitând probabil ascensiunea grupării teroriste Hamas.

Filmuletul zilei

opinii

Eu, El, Supremul

Nichita DANILOV

Eu, El, Supremul

În ciuda dansului diplomatic mai mult sau mai puţin impus din afară, fiecare parte stă la cotitură şi aşteaptă ca partea adversă să facă un pas greşit şi să clacheze.

Plugarul şi moartea

Dana ȚABREA

Plugarul şi moartea

Nu e foarte evident ce se petrece în Plugarul şi moartea deoarece, dincolo de revolta protagonistului faţă de fenomenul morţii - o revoltă deopotrivă disperată şi sfidătoare - sau de justificările aduse de personajul Moartea, nu avem o poveste aşa cum poate ne-am fi aşteptat. Cu toate acestea, datorită proiecţiilor şi a filmărilor, unele realizate de sus, a modului în care se jonglează cu decorul din scenă şi cu cel proiectat, deşi oarecum static, luând forma unei meditaţii de scenă, spectacolul are un ritm al său, chiar dacă unul mai mult interior, la care contribuie culorile, formele, hiperbolele artistice (imagini supradimensionate) şi sunetele.

Cale bătută de la ţară la oraş

Michael ASTNER

Cale bătută de la ţară la oraş

Gata. Bagajele-s făcute.

pulspulspuls

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

PULS

Senatoarea de la Iaşi a dat iar iama-n pălării

Nu ştim alţii cum sunt, dar noi, numai când vedem o nouă pălărie a madamei senator PNL de Iaşi Scântei, parcă ne tresaltă inima de ce procopseală pe capul nostru s-a ales încât să avem şansa unei aşa reprezentări în Parlament. Nu, nu vă gândiţi că e la Iaşi madama, căci auzim că pe-aici n-a mai dat de la alegeri încoace, ci undeva pe la Arad, de ziua Regelui, ştiţi voi pasiunea veche.

Caricatura zilei

Rabla

Editia PDF

Bancul zilei

Parintele Vasile a strâns 5 ani bani pentru clopotnita, dar nu i-au ajuns decât pentru un BMW.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.