Ce femei au risc crescut de a face diabet gestaţional

Cercetătorii nu ştiu încă exact de ce doar unele femei dezvoltă diabet gestaţional. Este mult mai probabil să faci diabet de sarcină dacă: Eşti supraponderală - indicele de masă corporală este peste 30; Ai născut anterior  un copil cu greutatea > 4,5 kg; Ai avut diabet de sarcina la o sarcină anterioară; Ai un istoric de sindrom de ovar polichistic; Ai rude de gradul 1 cu diabet.

Cum se pune diagnosticul

Diabetul gestaţional poate fi diagnosticat la diverse vârste de sarcină. Pentru majoritatea femeilor, diabetul gestaţional nu produce semne vizibile sau simptome. Cele mai frecvente simptome în diabetul gestaţional sunt setea, micţiuni (urinări) frecvente, senzaţie de foame mai accentuată. Un semnal de alarma îl reprezintă creşterea excesivă în greutate, şi apariţia hipertensiunii arteriale. Dar pentru că urinările frecvente şi foamea crescută apar frecvent în timpul sarcinii normale, aceste simptome pot trece neobservate. De aceea, este absolut necesară testarea pentru diabet de sarcină în săptămânile 24-28 de sarcină, mai ales în cazul femeilor cu risc crescut de a dezvolta diabet gestaţional. Adică cele care au diagnostic de diabet gestaţional în sarcinile precedente, cele care au născut deja unu copil cu greutatea mai mare de 4 kilograme, unul dintre părinţi sau rude are diabet de tip 2, gravida este supraponderală, gravida cu ovar polichistic, gravida este sub tratament corticosteroidian. De asemenea, trebuie testate şi pacientele care au avut sarcini oprite în evoluţie în trimestrul II sau III de sarcină, gravidele care au născut feţi malformaţi, cele care au avut în antecedente hipertensiune arterială. Diagnosticul diabetului gestaţional se pune în urma rezultatelor mai multor teste. Se începe cu glicemia. Dacă nivelul glicemiei a jeun (recoltare dimineaţa, fără ca pacienta să mănânce) este mai mare de 100 miligrame la decilitru, se recomandă testul de toleranţă la glucoză, test care poate pune cu siguranţă diagnosticul de diabet gestaţional.

Când este necesar tratamentul

La majoritatea gravidelor cu diabet gestaţional exerciţiile fizice şi dieta pot menţine glicemia în limite normale. Atenţie: gravidele supraponderale diagnosticate cu diabet gestaţional nu trebuie să ţină cură de slăbire în timpul sarcinii. Consultul la un medic nutriţionist poate ajuta pentru realizarea unei diete adecvate. De asemenea, exerciţiie fizice trebuie efectuate tot după o discuţie cu medicul care poate recomanda acele activităţi fizice permise în sarcină. Foarte important este ca toate femeile diagnosticate cu diabet de sarcina să-şi monitorizeze glicemia pe nemâncate şi glicemia la două ore după masă, preferabil folosind un aparat de testare a glicemiei din deget. Dacă glicemia nu este menţinută în limite normale, este necesară terapia cu insulină. Insulina este singura substanţa indicată pentru tratamentul diabetului gestaţional, atunci când dieta şi activitatea fizică nu menţin glicemia în limite normale. Gravida trebuie instruită cu privire la modul de administrare a insulinei. Uneori este necesară internarea pentru reglarea valorilor glicemiei, în primele zile de terapie cu insulină.

Doza de insulină poate fi crescută pe măsură ce sarcina înaintează

Doza de insulină poate fi ajustată pe parcursul sarcinii. Ea poate fi crescută pe măsură ce sarcina înaintează în vârstă, deoarece placenta secretă cantităţi crescute de hormoni care blochează activitatea insulinei. La fel de important de ştiut este că gravida cu diabet gestaţional nu trebuie să apeleze la suplimente naturiste sau vitamine fără a întreba înainte medicul obstetrician sau diabetolog. Utilizarea corectă a insulinei pe timpul sarcinii previne complicaţii majore atât pentru mamă cât şi pentru făt. După naştere valorile glicemice revin la normal şi se va folosi doar dieta sau dacă este nevoie medicamente orale antidiabetice.

Evaluări suplimentare

Dacă aveţi diabet gestaţional va trebui să mergeţi la controale mai des, în special în ultimele 3 luni de sarcină pentru a se monitoriza evoluţia creşterii fetale. E posibil ca medicul să recomande efectuarea unor ecografii suplimentare - la fiecare 4 săptămâni între săptămânile 28-36 de sarcină - pentru a verifica cum se dezvolta copilul şi cât de mult lichid amniotic există. De asemenea, trebuie verificată la fiecare vizită tensiunea arterială, Este foarte utilă dozarea hemoglobinei glicozilate, analiza ce indică valoarea medie a glicemiei în ultimele 2-3 luni. De asemenea, este nevoie ca gravida să monitorizeze mişcările fătului şi să sesizeze eventualele modificări în mişcări sau eventual oprirea acestora. În mod normal fătul mişcă de mai multe ori în timpul unei zile. Dacă nu se percep mişcări, este indicat să se aşeze gravida în poziţie culcată, pe partea stângă, timp de 2 ore. Dacă în această perioadă nu se percep mişcări ale fătului, se indică consultul medicului. Este foarte importantă efectuarea de cardiotocografii (metodă prin care se evaluează starea de bine fetal prin aprecierea evoluţiei frecvenţei cordului fetal în funcţie de mişcările fetale şi contracţiie uterine). Şi foarte importantă este şi evalurea prin ecografie Doppler a circulaţiei fetale la nivel de arteră ombilicală sau arteră cerebrală mijlocie“.

Complicaţiile care pot afecta copilul:

1) Macrosomia: fătul are o greutate mare la naştere, peste normal. Naşterea naturală în astfel de cazuri, include riscuri cum ar fi fracturi ale claviculelor nou-născutului, din cauza nepotrivirii dimensionale dintre mamă şi făt. Copii foarte mari îngreunează foarte mult naşterea  pe cale naturală şi e posibil să fie nevoie de cezariană.

2) Naştere prematură şi sindrom de detresă respiratorie. Medicul poate recomanda o naştere prematură, deoarece fătul este în suferinţă fetală cronică. Nou-născuţi născuţi prematur pot prezenta un sindrom de detresă respiratorie - copilul respiră cu dificultate- şi este necesar uneori să fie intubat.

3) Hipoglicemie. Uneori, copiii născuţi din mame cu diabet gestaţional dezvoltă hipoglicemie la scurt timp după naştere, deoarece producţia proprie de insulină este foarte mare. Episoadele severe de hipoglicemie pot provoca convulsii. Hrănirea promptă şi uneori, o soluţie de glucoză administrată intravenos poate restabili glicemia normală a copilului.

4) Obezitate: bebeluşii născuţi de mame cu diabet getaţional au risc mai mare de a fi obezi sau adulţi care pot dezvolta diabet de tip 2 de-a lungul vieţii.

După naştere

Diabetul gestaţional dispare de regulă imediat după naştere. Pentru a se asigura că nivelul zahărului din sânge a revenit la normal după ce aţi născut, medicul va recomanda teste pentru glicemie imediat după naştere şi la 6 săptămâni după aceea. În cazul în care glicemia este uşor crescută la 6 săptămâni după sarcină, există riscul de a dezvolta diabet tip 2. Pacienta respectivă va trebuie să urmeze o dietă sănătoasă cu cât mai puţine dulciuri, alimente grase sau carbohidraţi, să practice exerciţii fizice regulate şi să-şi verifice glicemia măcar o dată la 3 luni. Atenţie: schimbările în stilul de viaţă pot preveni apariţia diabetului tip 2 după diabetul gestaţional. Chiar şi în cazul în care la testarea de la 6 săptămâni după naştere, rezultatele testelor petru diabet sunt normale, mama e bine să fie precaută în ceea ce priveşte regimul alimentar şi stilul de viaţă. Asta deoarece, studiile arată că o parte dintre femeile care au suferit de diabet gestaţional, mai târziu în viaţă vor face diabet de tip 2. De aceea, chiar şi mamele care au analizele în regulă şi diabetul dispare după naştere, trebuie să fie precaute. Ceea ce înseamnă testare măcar o dată pe an a glicemiei şi mare atenţie la stilul de viaţă. Trebuie redus pe cât posibil consumul de zaharuri, carbohidraţi rafinaţi, alimente bogate în grăsimi şi mărit aportului de fibre, legume şi fructe proaspete. La fel de important este şi exerciţiul fizic zilnic prin care se arde glucoza în exces. Aceasta nu înseamnă neapărat exerciţii la sala de forţă: plimbările zilnice, de jumătate de oră, în pas vioi sunt foarte eficiente şi la îndemâna oricui.