anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

miercuri, 25.05.2022

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Dacă Moscova doreşte un cadru bilateral de discuţii cu SUA, prin care să-şi etaleze statutul de mare putere, este bine să îl aibă: orice ţâfnă occidentală este, în acest moment, contraproductivă.

Săptămâna trecută, Rusia şi puterile occidentale au făcut un pas mic, neconvingător, dar imposibil de ignorat către detensionarea situaţiei de la graniţa ruso-ucraineană şi, într-un sens mai larg, a stării generale de securitate în Estul continentului. Pesimiştii ar spune că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic semnificativ: riscul invaziei şi războiului se menţine, iar totul depinde de hotărârea pe care o va lua, în final, liderul de la Kremlin. Este adevărat, însă trebuie observat că între Rusia şi SUA, respectiv Rusia şi NATO, se refac o serie de conexiuni instituţionale care au existat atât în perioada războiului rece, cât şi în primele decenii de după prăbuşirea comunismului şi dezmembrarea URSS.

Privind către conţinutul poziţiilor celor două părţi, am putea spune că ele sunt greu de conciliat întrucât interlocutorii se situează, deliberat, în cadre istorico-politice diferite. Pentru SUA şi Occident, începutul anului 2022 ar trebui să marcheze reluarea traseului către un model de securitate europeană bazat pe integrare, parteneriate şi, în relaţia cu Moscova, rivalitate tolerabilă (şi administrată prin instituţii) - cu alte cuvinte, o continuare a procesului început la mijlocul anilor 1990, cu depăşirea hiatusului reprezentat de anexarea arbitrară a Crimeii de către Rusia. Ar fi un model care, fără să excludă Rusia din arhitectura europeană de securitate, i-ar prescrie un rol marginal şi i-ar ignora atât resursele, cât şi ambiţiile de mare putere. Doza de respect atribuită Rusiei ar fi proporţională nu cu anvergura arsenalului său nuclear şi convenţional, ci mai degrabă cu cifra produsului ei intern brut, în prezent doar cu puţin mai mare decât cel al Spaniei.

Evident că o asemenea perspectivă nu poate fi acceptată la Moscova, mai ales de către un regim al cărui obiectiv evident este acela de a opri definitiv procesul de degradare a prestigiului naţional şi de revenire la un statut de superputere pe care Uniunea Sovietică l-a avut, dar Rusia postcomunistă a eşuat mereu în a-l obţine. Pentru preşedintele Vladimir Putin, intrarea în 2022 înseamnă şi împlinirea a douăzeci şi cinci de ani de la prima decizie de extindere a NATO, respectiv douăzeci de ani de la invitarea celui de-al doilea grup, care includea statele baltice. Această pagină nu poate fi întoarsă cât timp Alianţa ar putea, în teorie, să primească în rândurile ei alte republici postsovietice - în primul rând Ucraina, o ţară a cărei capitală este despărţită de Moscova de o distanţă nu cu mult mai mare decât cea dintre Iaşi şi Timişoara.

Anexarea Crimeei sau sponsorizarea pseudorepublicilor din Donbas nu au făcut decât să îndepărteze perspectiva revenirii Rusiei ca putere respectată într-o arhitectură europeană şi globală de securitate. Cum respectul este greu de dobândit, conducerea de la Moscova a ales, explicabil, înlocuitorul cel mai eficace: teama. A fost, din păcate pentru principiile şi normele coexistenţei paşnice şi ale cooperării internaţionale, o alegere inspirată. Ştim că la Moscova sunt luate în considerare o multitudine de cursuri alternative de acţiune, iar varianta forţei în relaţia cu Kievul nu este exclusă, deşi ea ar putea avea consecinţe greu de calculat pe termen mediu, pentru Rusia. Dar observăm, totodată, că diplomaţia rusă este interesată mai mult de termenul scurt decât de cel mediu, mai mult de spectacol decât de substanţă. Lista bizară de condiţii înaintată Washingtonului înainte de recentele contacte bilaterale are ceva din insolenţa unei mari puteri de secol XIX, ceva din agresivitatea unui regim totalitar de secol XX şi mult, foarte mult, din angoasele unei ţări ce pierde teren în marea competiţie a secolului XXI.

Acesta este punctul de pornire al unui proces care, deocamdată, este pre-diplomatic. Stă în puterea administraţiei americane să contribuie la transformarea lui într-unul cu adevărat diplomatic, în sensul activării mecanismelor specifice acestei îndeletniciri. Dacă Moscova doreşte un cadru bilateral de discuţii cu SUA, prin care să-şi etaleze statutul de mare putere, este bine să îl aibă: orice ţâfnă occidentală este, în acest moment, contraproductivă. Ce anume ar urma să se discute şi mai ales ce concesii pot fi făcute, este o cu totul altă chestiune.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Vârful adversităţii

Lucian DÎRDALA

Vârful adversităţii

Aşa cum o sugerează semnale venite în ultima vreme din multe ţări, inclusiv din Australia, ofensiva chineză pe frontul comerţului şi investiţiilor este extrem de intensă. Şi, din câte se pare, Beijingul se aşteaptă la o contraofensivă de acelaşi calibru: elementul politico-militar este fundamental, dar singurul front deschis în prezent este cel economic.

opinii

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Florin CÎNTIC

Liţă Chiţălău şi lupta pentru pace

Eram în clasa a XII-a de liceu, în 1980, când a ajuns la noi, pe filierele dirijate de Securitate - care tocmai se antrena pentru societatea de consum controlată de ea - cel mai recent album Pink Floyd. Era o operă rock, care ducea la cel mai înalt nivel compoziţiile „cu mesaj” şi geniul interpretativ al uneia dintre cele mai mari trupe de rock progresiv din istoria genului. Mai ales că vorbea despre libertate!

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Radu PĂRPĂUȚĂ

Epoca lui „Davai ceas, davai palton”

Vorba asta este ştiută şi răsştiută de români, până şi de ultimul ţăran semianalfabet, căruia rusnacii i-au jefuit totul din casă şi i-au violat fetele. Cine se face că nu ştie de politica de rapt rusă, acum după atâţia ani, şi nu e convins de asta, să am iertare - e un ticălos. Şi, în forme diverse, şi alte popoare au cunoscut acestea, căci nu numai românii n-au putut evita „Sfânta Rusie” ticăloasă (apropo, nici o ţară din lume nu se mai autointitulează „sfântă”, sfânt e un atribut al Divinităţii) şi ceatlăul rusesc. Iar acum, în anul de graţie 2022, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a pus capac la toate - sfidează toate ţările, Uniunea Europeană... însă vom reveni la asta.

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Alex VASILIU

Mariana Cioromila: Du-te, tinere, până atingi limita potenţialului tău

Întrerup însemnările despre interviurile lui George Enescu pentru a schiţa portretul artistului de teatru liric Mariana Cioromila, înălţată în Zborul Înalt la 18 mai.

pulspulspuls

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Managerul şmardoi Grămadă, pus să lucreze la darea de seamă

Au luat-o băieţii în derâdere la început, dar auzim că, după olecuţă de reflecţie caldă la o berică rece, peste uichend, le-a mai venit mintea la cap. 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

Doi rechini : - Ce faci, ma? - Am fost bolnav... - Pai, ce-ai avut?  - Am mâncat un general rus si o saptamân (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.