Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (I)

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Dacă Moscova doreşte un cadru bilateral de discuţii cu SUA, prin care să-şi etaleze statutul de mare putere, este bine să îl aibă: orice ţâfnă occidentală este, în acest moment, contraproductivă.

Săptămâna trecută, Rusia şi puterile occidentale au făcut un pas mic, neconvingător, dar imposibil de ignorat către detensionarea situaţiei de la graniţa ruso-ucraineană şi, într-un sens mai larg, a stării generale de securitate în Estul continentului. Pesimiştii ar spune că, de fapt, nu s-a întâmplat nimic semnificativ: riscul invaziei şi războiului se menţine, iar totul depinde de hotărârea pe care o va lua, în final, liderul de la Kremlin. Este adevărat, însă trebuie observat că între Rusia şi SUA, respectiv Rusia şi NATO, se refac o serie de conexiuni instituţionale care au existat atât în perioada războiului rece, cât şi în primele decenii de după prăbuşirea comunismului şi dezmembrarea URSS.

Privind către conţinutul poziţiilor celor două părţi, am putea spune că ele sunt greu de conciliat întrucât interlocutorii se situează, deliberat, în cadre istorico-politice diferite. Pentru SUA şi Occident, începutul anului 2022 ar trebui să marcheze reluarea traseului către un model de securitate europeană bazat pe integrare, parteneriate şi, în relaţia cu Moscova, rivalitate tolerabilă (şi administrată prin instituţii) - cu alte cuvinte, o continuare a procesului început la mijlocul anilor 1990, cu depăşirea hiatusului reprezentat de anexarea arbitrară a Crimeii de către Rusia. Ar fi un model care, fără să excludă Rusia din arhitectura europeană de securitate, i-ar prescrie un rol marginal şi i-ar ignora atât resursele, cât şi ambiţiile de mare putere. Doza de respect atribuită Rusiei ar fi proporţională nu cu anvergura arsenalului său nuclear şi convenţional, ci mai degrabă cu cifra produsului ei intern brut, în prezent doar cu puţin mai mare decât cel al Spaniei.

Evident că o asemenea perspectivă nu poate fi acceptată la Moscova, mai ales de către un regim al cărui obiectiv evident este acela de a opri definitiv procesul de degradare a prestigiului naţional şi de revenire la un statut de superputere pe care Uniunea Sovietică l-a avut, dar Rusia postcomunistă a eşuat mereu în a-l obţine. Pentru preşedintele Vladimir Putin, intrarea în 2022 înseamnă şi împlinirea a douăzeci şi cinci de ani de la prima decizie de extindere a NATO, respectiv douăzeci de ani de la invitarea celui de-al doilea grup, care includea statele baltice. Această pagină nu poate fi întoarsă cât timp Alianţa ar putea, în teorie, să primească în rândurile ei alte republici postsovietice - în primul rând Ucraina, o ţară a cărei capitală este despărţită de Moscova de o distanţă nu cu mult mai mare decât cea dintre Iaşi şi Timişoara.

Anexarea Crimeei sau sponsorizarea pseudorepublicilor din Donbas nu au făcut decât să îndepărteze perspectiva revenirii Rusiei ca putere respectată într-o arhitectură europeană şi globală de securitate. Cum respectul este greu de dobândit, conducerea de la Moscova a ales, explicabil, înlocuitorul cel mai eficace: teama. A fost, din păcate pentru principiile şi normele coexistenţei paşnice şi ale cooperării internaţionale, o alegere inspirată. Ştim că la Moscova sunt luate în considerare o multitudine de cursuri alternative de acţiune, iar varianta forţei în relaţia cu Kievul nu este exclusă, deşi ea ar putea avea consecinţe greu de calculat pe termen mediu, pentru Rusia. Dar observăm, totodată, că diplomaţia rusă este interesată mai mult de termenul scurt decât de cel mediu, mai mult de spectacol decât de substanţă. Lista bizară de condiţii înaintată Washingtonului înainte de recentele contacte bilaterale are ceva din insolenţa unei mari puteri de secol XIX, ceva din agresivitatea unui regim totalitar de secol XX şi mult, foarte mult, din angoasele unei ţări ce pierde teren în marea competiţie a secolului XXI.

Acesta este punctul de pornire al unui proces care, deocamdată, este pre-diplomatic. Stă în puterea administraţiei americane să contribuie la transformarea lui într-unul cu adevărat diplomatic, în sensul activării mecanismelor specifice acestei îndeletniciri. Dacă Moscova doreşte un cadru bilateral de discuţii cu SUA, prin care să-şi etaleze statutul de mare putere, este bine să îl aibă: orice ţâfnă occidentală este, în acest moment, contraproductivă. Ce anume ar urma să se discute şi mai ales ce concesii pot fi făcute, este o cu totul altă chestiune.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Cosmin PAȘCA

Alianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin?

Să luăm exemplul Iaşului. Peste un an-doi, Marius Ostaficiuc va afirma că filiala AUR a fost „capturată” şi va reveni la PSD, Tudor Ciuhodaru îşi va redescoperi „umanismul” şi se va întoarce la partidul lui Dan Voiculescu (aripa televizată a PSD), iar Ciprian Paraschiv îşi va aminti că a fost cândva liberal. Şi mulţi alţii, totul multiplicat cu 41 la nivel de ţară. Controlează azi PSD-PNL România cu 55%? Să vedeţi peste doi-trei ani când o să râdă de Putin cu alea 87% ale lui.

opinii

Bunici obraznici

Briscan ZARA

Bunici obraznici

Bunicii îşi descoperă în nepoţi un scop în viaţă şi nu-i lasă pe aceştia să înveţe nimic din propriile greşeli. Având mult timp la dispoziţie, ei execută toate treburile, odraslele neavând voie să mişte un deget. Mâncarea li se serveşte la pat, în faţa televizorului, totul este aranjat în farfurie în aşa fel încât plodul să nu facă altceva decât să îşi bage singur în gură. Dacă lenea e prea mare, chiar şi acest mic inconvenient se rezolvă de către mereu atenţii şi mereu săritorii bunici: copilul e hrănit în gură. El nu trebuie să îşi aleagă hainele, să îşi spele vasele din care a mâncat, nu mai vorbesc de gătit. Copiii crescuţi de bunici nu ştiu să facă nimic! Pentru că nu au fost lăsaţi să facă. Li s-a pus totul la nas.

Noi, femeile

Cristina DANILOV

Noi, femeile

O fată nu trebuie să rupă cămașa colegului pentru a scăpa de batjocura lui. O adolescentă are dreptul de a citi pe o bancă în parc, așa cum citeam eu cândva, fără să fie agresată și apoi umilită de autorități doar pentru că este femeie. Se poate? Desigur, egalitatea între sexe e un principiu care se învață și societatea de azi ne cere tuturor să facem efortul de a ieși din stereotipurile în care ne-am format și să participăm deschiși la această lecție a umanității.

Între artă şi credinţă

Nichita DANILOV

Între artă şi credinţă

Se pare că noi nu încercăm să ne împăcăm cu gândul că trăim într-o lume imperfectă şi dorim, cu tot dinadinsul să transformă imperfecţiune în perfecţiune, gândind şi, mai ales, acţionând, cât mai corect politic. Aliniindu-ne, cu alte cuvinte, la noile standarde ale politicilor culturale, care dau naştere la noi aberaţii ideologice, la fel de nocive ca şi cele din perioada comunismului, la ameninţări şi la vărsări de sânge.

pulspulspuls

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate

Acuma, dacă tot s-a terminat cu agitaţia de la Vniversitatea din Copou, haideţi să facem două-trei observaţiuni mai detaşate, fără presiunea votului, presiune care a tot apăsat şi în afara instituţiei în aceste ultimel zile. 

Caricatura zilei

Putin a mai câștigat un mandat de președinte al Federației Ruse

Vladimir Putin a câstigat alegerile prezidentiale din Rusia cu 87,97 la suta.  

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri