Potrivit Cameliei Sfarti, nutriționist dietetician autorizat în cadrul rețelei medicale Arcadia, studiile științifice din 2025 arată că o hidratare corespunzătoare înainte de donarea de sânge nu doar că mărește volumul sanguin, ci și menține debitul cardiac în timpul recoltării, reducând astfel riscul de amețeală puternică sau leșin.

„Se recomandă consumul a 300-500 ml de apă sau săruri de rehidratare orală cu 20 de minute înainte de recoltare. Studiile publicate în jurnalul Transfusion arată că această cantitate de apă declanșează un reflex nervos care menține tensiunea arterială stabilă”, a precizat aceasta.

• Citește Nutriționiștii din Iași salută noua piramidă alimentară, una „răsturnată” față de cea veche. Studii de ultimă oră spun că dieta mediteraneană reprezintă modelul alimentar de viitor

Nutriționista susține că plasma lipemică, adică sângele încărcat cu grăsimi, este principala cauză de interferență cu testele serologice automate și poate duce la respingerea unității de sânge. Nivelurile ridicate de trigliceride după masă cresc turbiditatea plasmei, care devine tulbure, în timp ce ideal ar fi ca aceasta să fie clară și de culoare galben‑pai în momentul recoltării. Turbiditatea nu reprezintă doar o problemă de aspect, ci poate avea consecințe tehnice grave, provocând erori la analize (de exemplu pentru hepatite sau HIV) și afectând siguranța pacientului, deoarece poate bloca filtrele fine utilizate în transfuzii. Ea afirmă că, pentru a evita aceste probleme, este recomandată adoptarea unei diete sărace în grăsimi în dimineața donării. Alimentele bogate în grăsimi (peste 20 g/masă) trebuie evitate cu cel puțin 4 ore înainte de recoltare. Sunt contraindicate mesele grele, precum fast‑food-ul (pizza, burgeri, cartofi prăjiți), prăjelile, smântâna, ouăle în exces, dar și dulciurile cu multă cremă sau frișcă.

„Înainte de donare, o masă ușoară, cu 3–4 ore înainte: terci de ovăz preparat cu apă sau lapte degresat, cu felii de banană și câteva fructe de pădure. Se recomandă evitarea grăsimilor saturate (unt, smântână) pentru a asigura o plasmă clară pentru analize. De asemenea, o hidratarea corespunzătoare, consumând aproximativ 500 ml de apă cu 20 de minute înainte de recoltare”, a menționat Camelia Sfarti.

Camelia Sfarti, nutriționist dietetician autorizat în cadrul rețelei medicale Arcadia

Este recomandat să bem 2–2,5 litri de apă sau băuturi cu electroliți pentru a înlocui lichidele pierdute

Camelia Sfarti explică că recuperarea după donarea de sânge este un proces care necesită timp și nutrienți. Celulele roșii se refac lent, iar procesul are două etape principale: refacerea lichidelor din sânge, care durează 1–2 zile, și refacerea globulelor roșii, care poate dura 4–8 săptămâni. Nutriționista afirmă că hidratarea este foarte importantă după donare. În primele 24 de ore, este recomandat să bem 2–2,5 litri de apă sau băuturi cu electroliți pentru a înlocui lichidele pierdute. Deși ne putem simți mai obosiți sau cu mai puțină energie imediat după donare, aceasta revine la normal în aproximativ o săptămână dacă ne hidratăm corespunzător.

„Studiile arată că hematocritul (procentul de masă eritrocitară) revine la valorile de bază în aproximativ patru săptămâni la persoanele care urmează un protocol de suplimentare – dietă bogată în fier, față de peste 5-6 săptămâni la persoanele care nu urmează o dietă corespunzătoare. O donare standard elimină circa 250 mg de fier. Dovezile recente subliniază importanța densității nutriționale pentru refacerea calitativă a sângelui. Este nevoie nu doar fier, ci și Vitamina B12 și Acid folic (folat)”, a specificat dieteticianul.

• Citește și: ANALIZĂ Top 14 cele mai cunoscute diete și regimuri alimentare. Între validare științifică și promisiuni iluzorii

Nutriționista atrage atenția că regenerarea celulelor roșii depinde de tipul de fier ingerat. Ea spune că fierul hemic, provenit din surse animale precum carne roșie, ficat sau pește, se absoarbe foarte bine, în timp ce fierul non-hemic, din surse vegetale precum leguminoase, cereale sau legume verzi, are o absorbție mai redusă. De aceea, recomandă alegerea fierului hemic, de exemplu din carne de vită, ficat sau pui, deoarece organismul îl poate absorbi mult mai eficient, până la 35%, comparativ cu fierul de origine vegetală.

„Este important șă cunoaștem și care sunt facilitatorii și inhibitorii absorbției fierului.  Facilitator al absorbției fierului este Vitamina C – ingestia a 75-100 mg de acid ascorbic în timpul mesei crește semnificativ absorbția fierului non-hemic (Lynch & Cook, 1980).  Inhibitorii pot fi polifenolii și fitații. Taninurile din ceai și cafea pot inhiba absorbția fierului cu până la 70-80% (Hurrell et al., 1999). Se recomandă un interval de minimum 60-90 de minute între masă și consumul acestor băuturi pentru că polifenolii blochează absorbția fierului necesar”, a recomandat acesta.

Legat de sursele de fier, Camelia Sfarti recomandă consumul de proteine animale pentru aportul de vitamina B12, legume crucifere pentru folat și carne roșie slabă pentru fier hemic. Pentru a maximiza absorbția intestinală a fierului, este obligatoriu ca vitamina C (minimum 75 mg) să fie consumată simultan cu aceste surse.

„Masa de recuperare imediată post-donare poate fi un sandviș cu pâine integrală, piept de pui la grătar, multă salată verde și o portocală. Puiul oferă fier hemic, iar portocala aduce Vitamina C necesară absorbției fierului din pâine și salată.  Hidratare cu suc natural de fructe sau apă minerală (pentru aport de electroliți).  Dacă ești vegetarian, consumă linte sau spanac alături de un pahar de suc de portocale proaspăt”, a menționat Camelia Sfarti.

Principal este aportul crescut de fier și vitamine B

În cazul cinei din seara de după donare, nutriționista explică că obiectivul principal este aportul crescut de fier și vitamine B. Opțiunea recomandată este mușchi de vită la grătar (medium-rare, pentru păstrarea nutrienților), servit cu broccoli sote și ardei gras roșu. Alternativ, pentru vegetarieni, acesta recomandă tocăniță de linte cu roșii și pătrunjel verde din abundență, însoțită de o salată de varză cu lămâie.

„Mesele după donare să includă surse de fier și vitamine B, alături de vitamina C pentru o absorbție optimă. Carnea de vită este sursă de fier și vitamina B12, broccoli și lintea furnizează fier non-hemic și folat, iar ardeiul gras și lămâia sunt surse bune de vitamina C. Combinațiile ideale pentru absorbția fierului sunt: ficat de pui cu salată verde și zeamă de lămâie (vitamina C transformă fierul în formă absorbabilă, Fe²⁺), spanac cu ardei gras roșu(vitamina C “deblochează” fierul din spanac) și carne de vită cu garnitură de varză (proteina animală facilitează absorbția fierului din legume). Se recomandă evitarea consumului de ceai și cafea după donare, deoarece taninurile din acestea reduc absorbția fierului”, a explicat nutriționista.

Noile ghiduri recomandă o abordare diferită a donării de sânge pentru femei și bărbați

Conform dr. Camelia Sfarti, noile ghiduri recomandă o abordare diferită a donării de sânge pentru femei și bărbați. Femeile aflate la premenopauză au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta anemie după donare, deoarece rezervele lor de fier (feritină) sunt deja mai scăzute din cauza pierderilor menstruale. Din acest motiv, se recomandă un interval mai lung între donări, de minimum 12–16 săptămâni, și o dietă bogată în fier hemic, pentru a-și refăcea rezervele de fier. Bărbații, deși au rezerve de fier mai mari, tind să ignore hidratarea după donare, ceea ce îi poate face mai sensibili la episoade de scădere a tensiunii arteriale la câteva ore după donare.

„Dieta donatorului trebuie să fie una «densă nutrițional». Simpla creștere a aportului caloric nu este suficientă, accentul trebuie pus pe biodisponibilitatea fierului și pe sincronizarea corectă a hidratării pentru a asigura atât siguranța donatorului, cât și calitatea sângelui recoltat”, a concluzionat nutriționista.

Publicitate și alte recomandări video