Dificila cale spre o Românie cu finanțe sănătoase

Printre prioritățile urgente enunțate se numără refacerea echilibrelor bugetare, continuarea investițiilor esențiale și crearea unui mediu predictibil pentru afaceri, toate acestea fără a pierde din vedere coeziunea socială. Unul dintre pilonii de bază ai acestui plan este cât se poate de clar: ordine în finanțele publice. Scopul declarat este evitarea unei crize economice și recâștigarea încrederii investitorilor, a piețelor și a cetățenilor (https://monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial–PI–580–2025.html). Guvernul spune răspicat că România nu mai poate funcționa cu dobânzi uriașe la împrumuturi, cu un deficit bugetar de peste 9% și cu o administrație care cheltuie fără să se uite la încasări. De aceea, Executivul își propune, din capul locului, să demareze ”o cură de slăbire bugetară” (cum zice chiar boss-ul), tăind fără milă acolo unde se risipește. Nu promite farduri sau cârpeli, ci o corecție onestă, ghidată de principiul simplu că fiecare trebuie să-și facă partea. În paralel, vrea să întărească aparatul de colectare a veniturilor, ceea ce înseamnă că ANAF, Antifrauda și Vama vor fi scoase de sub influențe politice și reorganizate din temelii. Aceste instituții (zice-se) vor funcționa după indicatori clari, vor fi digitalizate complet și vor face controale bazate pe analize de risc derulate pe seturi masive de date.

Evaziunea fiscală (ca și altăfată, nimic nou) este tratată ca o amenințare la adresa stabilității naționale; statul spune că o va pedepsi drastic, mai ales pe cea organizată, și promite revizuirea legislației privind insolvența. Va interveni ferm în sectoarele în care evaziunea e la ea acasă – de la importurile de produse agroalimentare și combustibili, până la cele aduse din Asia prin Portul Constanța. Totodată, Guvernul anunță că se va pune capăt regimului de privilegii fiscale acordate fără cap și fără termen-limită. Ideea de a stimula industrii doar de dragul stimulării ar urmă să dispară (dă Doamne!); facilitățile vor avea sens doar dacă aduc rezultate clare, dacă reduc dezechilibrele comerciale și dacă se încadrează într-o viziune coerentă.

Toate exceptările fiscale vor fi analizate atent, iar cele care nu produc efecte palpabile ar urma să fie eliminate. De altfel, în general regimul fiscal va fi revizuit (se promite), astfel încât portițele și scutirile „din pix” să dispară. CASS-ul se va aplica și pensiilor ce trec de un anumit prag (3000 lei, se pare), iar impozitele pe dividende și proprietăți vor fi corelate cu realitatea pieței imobiliare și cu jaloanele din PNRR. Pe partea de cheltuieli, investițiile vor fi prioritizate, iar programele de sprijin economic vor fi reevaluate, în ideea de a susține acele măsuri care reduc dependența de importuri, stimulează exporturile și adaugă valoare în economie. Executivul susține că va pune capăt și inechităților în salarizare și pensii. Pensiile necontributive vor fi plafonate, iar resursele naturale ale țării vor fi mai bine valorificate printr-o ajustare a redevențelor și o supraveghere mai strictă din partea ANRM.

Digitalizarea și debirocratizarea intră și ele pe lista priorităților: sistemul SAF-T va fi implementat complet, raportarea digitală se va extinde la toți contribuabilii mari și mijlocii, iar facturarea electronică devine obligatorie. Pe frontul luptei împotriva contrafacerii și evaziunii, statul vrea urmărească strict traseul produselor de la producător până la client, implicând atât consumatorul, cât și administrația publică în acest proces. Ni se spune că vor fi marcate produsele și ambalajele, vor fi dezvoltate sisteme informatice care să permită verificarea rapidă și vor fi stabilite responsabilități clare în lanțul comercial. Relația cu contribuabilul va fi și ea resetată; ANAF va trebui să își regândească portalul în funcție de nevoile reale ale cetățeanului, să colecteze feedback constant, să simplifice formularele, inclusiv Declarația Unică, și să asigure că stingerea datoriilor se validează rapid după efectuarea plăților.

Evaluările contribuabililor se vor face imediat după depășirea termenelor, în ideea de a stabili împreună cu aceștia măsuri de remediere și de a comunica în timp real cu băncile în cazurile cu restanțe. În ce privește eterna problemă a combaterii evaziunii fiscale, se face trimitere la faptul că accentul ar urma să cadă pe valorificarea inteligentă a datelor colectate deja – fie ele din eFactura, AMEF sau declarațiile fiscale. Se vorbește despre dezvoltarea unor platforme de analiză avansată, indicatori de corelare a datelor și sisteme de avertizare timpurie, care să semnaleze din vreme riscurile financiare. Se dorește, de asemenea, ca toate magazinele online – indiferent că vând pe platforme mari sau pe rețele sociale – să publice informații clare despre identitatea lor și să aibă o rezidență fiscală declarată în România. Se mizează pe faptul că va exista trasabilitate financiară a tranzacțiilor online, corelată cu informațiile de la bănci, firme de curierat și Vamă, iar toate conturile bancare folosite în activități comerciale vor trebui declarate, cu dovezi clare din extrasele de cont.

Pentru a asigura sustenabilitatea fiscal-bugetară pe termen lung, Guvernul ne mai spune că va elabora o strategie națională valabilă până în 2030, cu jaloane clare pentru reducerea deficitului și politici de echilibrare a bugetului. Bugetele vor fi raportate trimestrial, cu accent pe rezultate, iar indicatorii-cheie de performanță vor fi publicați. Totodată, se pregătește și o restructurare a obligațiilor bugetare restante, pentru a atrage venituri în plus la buget. ANAF va avea obligația să impună măsuri asigurătorii înainte ca firmele să intre în insolvență, iar persoanele fizice care sunt beneficiari reali ai acestor firme vor fi și ele supuse verificărilor. Se vrea o evidență clară, zi de zi, a datoriilor contribuabililor, iar planurile de control vor fi centralizate. Nu scapă nici domeniile „delicate”: jocurile de noroc și tranzacțiile bancare aferente vor fi taxate suplimentar, profitul excesiv al băncilor va fi impozitat pe o perioadă determinată, iar deductibilitatea pentru cheltuieli „umflate” – cum ar fi consultanța între firme mamă și filiale – va fi tăiată.

Executivul mai promite că toate activitățile care primesc sprijin guvernamental vor fi fiscalizate, că TVA va fi reintrodusă la tranzacțiile imobiliare și că va lua în serios evaziunea în domenii precum petrolul, legumele și fructele importate. Regimul juridic al evaziunii fiscale și al executării silite este scos și acesta în față, spunându-se că va fi înăsprit, la fel ca și legislația privind insolvența, care va fi modificată pentru a se preveni falimentele în lanț. În fine, toate subvențiile pentru companiile de stat vor fi revizuite, iar alocările urmează a fi condiționate clar – fără cheltuieli de lux sau bonusuri nejustificate. Orice s-ar spune, ceea ce remarcăm noi e că Guvernul pare decis să-și asume, în sfârșit, rolul de gospodar al finanțelor publice, într-un moment în care rigoarea și responsabilitatea nu mai sunt opționale, ci imperative.

Publicitate și alte recomandări video