DIGITALIZARE FĂRĂ FINALIZARE | Înmatriculările „online” încă depind de poștă și de prezența fizică la ghișeu. De ce încă așteptăm două luni pentru programarea la permise/VIDEO

Digitalizarea serviciilor publice ar trebui să aducă mai multă simplitate și confort pentru cetățeni, reducând drumurile inutile și timpul pierdut la ghișeu. Pentru ieșeni, contactul cu Serviciul Regim Permise și Înmatriculări din Iași rămâne încă o sursă de frustrări, chiar și în această eră a tehnologiei.

Contactat de Ziarul de Iași, șeful Serviciului Regim Permise și Înmatriculări, Ștefan Grecu, explică faptul că timpii mari de așteptare nu sunt rezultatul unei disfuncționalități punctuale, ci al unor factori previzibili care se repetă anual.

„Timpii de așteptare ca urmare a programărilor online variază în funcție de câțiva factori obiectivi”, spune Grecu.

Primul dintre ei: sezonalitatea. În lunile de vară, serviciul este suprasolicitat de cetățenii români cu rezidență în străinătate, care revin în țară și încearcă să rezolve într-un timp scurt toate formalitățile legate de permise și înmatriculări. La final de an, crește numărul radierilor, fie pentru actualizarea evidențelor fiscale, fie, în 2025, prin presiunea suplimentară a Programului Rabla. În plus, termenele europene fixe pentru înmatricularea autovehiculelor noi – 31 decembrie și 1 iulie – împing un val suplimentar de solicitări către ghișee.

Programările online funcționează, dar sistemul tot este copleșit de cereri

Când a fost verificat sistemul de programări, pe 27 noiembrie 2025, prima dată disponibilă era 14 ianuarie. „Planificarea este afectată atât de sezonalitatea cererilor, cât și de zilele libere legale din perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026”, precizează Grecu. El subliniază și specificul județului: Iașul, cu aproape un milion de locuitori și 98 de UAT-uri, este cel mai populat județ din țară, deservit însă de doar 27 de lucrători (din 35 prevăzuți în organigramă).

Întrebat ce măsuri sunt luate pentru a îmbunătăți experiența la ghișeu, Grecu susține că programarea electronică rămâne principalul instrument de eficientizare. „Un cetățean care respectă programarea nu va ocupa mai mult de 10–15 minute”, explică el. Pentru situațiile care necesită reveniri, regula este simplă: acestea se fac fără o nouă programare, în aceeași zi sau cel târziu a doua zi. Șeful serviciului mai afirmă că accesul la informații este facil, toate documentele necesare fiind publicate pe site-ul Direcției Generale Permise și Înmatriculări, în secțiunea „Documente și Formulare”.

Totuși, chiar și în condițiile în care există o platformă online (dgpci.mai.gov.ro), accesul la serviciile digitale presupune încă pași birocratici care anulează o parte din beneficiile promise, iar ieșenii nu simt beneficiile acestei digitalizări. Spre exemplu, crearea unui cont pe platforma națională necesită prezența fizică la ghișeu, iar certificatul de înmatriculare, tipărit local, este livrat exclusiv prin poștă, fără posibilitatea ridicării directe, ceea ce complica inutil procedura. În plus, în cazul în care livrarea poștală eșuează, solicitantul este nevoit să revină la sediu, ceea ce anulează aparenta comoditate a serviciului online.

La unele întrebări ale cetățenilor și presei nu există răspunsuri

Mai mult, procesul este complicat de cerințe precum obținerea unei dovezi fiscale de la Primărie, un document care ar putea fi înlocuit cu ușurință de certificatele digitale deja existente în alte baze de date oficiale, dar care nu sunt acceptate în acest moment. Toate aceste obstacole, alături de întârzieri considerabile la programările online, uneori de una-două luni, fac ca digitalizarea să fie, în realitate, doar parțială și dificil accesibilă pentru cetățeni.

În fața acestor provocări, „Ziarul de Iași” a adresat o serie de întrebări Prefecturii Iași, instituția sub care funcționează Serviciul Regim Permise și Înmatriculări Iași. O parte dintre întrebări au fost dirijate de instituție către Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule.

„Pentru unele dintre întrebări este nevoie de avizul DGPCI, la altele nu știm nici noi răspunsul”, ne-a explicat purtătorul de cuvânt al Prefecturii ieșene, Victor Poede.

Întrebările vizau, printre altele, stadiul actual al digitalizării serviciilor la Iași, opțiunile reale pe care cetățenii le au pentru depunerea și urmărirea cererilor online, motivul prezenței obligatorii la ghișeu pentru crearea contului, precum și existența unui calendar concret pentru completarea digitalizării proceselor.

De asemenea, am cerut și o clarificare privind modul în care se asigură comunicarea între instituțiile statului pentru a evita solicitarea repetată a acelorași documente, dar și motivele pentru care certificatul de înmatriculare nu poate fi ridicat direct de la ghișeu, deși este tipărit local.

Online, dar tot la ghișeu? Platforma online: promisiuni vs. realitate

În iulie 2025, Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări a anunțat că a realizat un pas important în digitalizarea serviciilor: finalizarea primei etape a platformei prin care transcrierea dreptului de proprietate și emiterea unui nou certificat de înmatriculare pot fi realizate integral online. Doar în București însă, fără a se anunța când vor putea beneficia și restul românilor de aceste servicii online, extinderea către alte județe urmând să fie făcută treptat.

Potrivit DGPCÎ, noua platformă permite parcurgerea întregului proces fără deplasări la ghișeu: documentele sunt încărcate online, taxele sunt achitate digital, iar schimbul de informații cu autoritățile fiscale se face automat. Odată aprobată cererea, certificatul de înmatriculare este trimis prin poștă, iar dovada provizorie ajunge pe e-mail. Doar plăcile de înmatriculare vor trebui ridicate, în această etapă, de la sediul serviciului.

Inițiativa continuă direcția începută deja de instituție, care oferă online și alte operațiuni, precum radierea din circulație, păstrarea combinației numerelor de înmatriculare sau emiterea duplicatelor pentru permisul de conducere, anunța același comunicat la jumătatea anului, urmând ca, începând cu data de 15 iulie a.c. să poată fi solicitată online și emiterea unui duplicat al certificatului de înmatriculare” (n.r. – doar pentru cei din București).

Pe platforma DGPCÎ, la servicii oferite integral online sunt indicate duplicatele, păstrare număr de înmatriculare, radiere vehicule și transcriere și modificare înmatriculări online (vezi foto jos).

Atunci cand un utilizator incearcă să acceseze unul dintre aceste servicii i se cere să se autentifice în cont. Dar „contul se poate obține la ghișeu”.

„Instituția noastră recomandă persoanelor interesate să se prezinte la oricare Serviciu Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor pentru crearea unui cont de utilizator în baza căruia se poate realiza accesul în platforma informatică”, menționează DGPCÎ.

Contul de utilizator se poate crea printr-o solicitare depusă în format fizic la oricare dintre serviciile publice comunitare. Și ieșenii își pot face un astfel de cont, dar deocamdată nu au la ce să-l folosească. În „contul meu” sunt disponibile patru opțiuni: schimbare parolă, ajutor, deconectare sau abonare (n.r. la notoficări).

Ce răspunde DGPCI

A fost anunțat clar încă de la jumătatea acestui an e că cea de-a doua etapă a proiectului de digitalizare a serviciilor oferite de direcțiile DGPCI, aflată în dezvoltare, urmărește digitalizarea completă a traseului birocratic legat de schimbarea proprietarului unui vehicul. Cu alte cuvinte, actele de înstrăinare vor putea fi încheiate online, verificările fiscale se vor face electronic, iar plăcile de înmatriculare vor putea fi livrate la orice adresă din țară. Un vis frumos, dar fără dată exactă de „livrare”.

„Ziarul de Iași” a trimis o solicitare către Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări, pentru a clarifica unde anume s-a blocat procesul de digitalizare. Răspunsurilor primite nu au explicat, concret, niciuna dintre spețele ridicate și nici nu au ridicat un orizont de timp în care ne-am putea aștepta ca la Iași, de pildă, să funcționeze totul online.

Nu există date, estimări, nici măcar un orizont vag, ci doar promisiunea unui proces „în desfășurare”, abstract și fără obligații. Responsabilitatea e împinsă discret spre alții — UAT-uri, organe fiscale locale, sisteme informatice din teritoriu — fără ca DGPCI să spună ce face concret pentru a coordona sau accelera interconectarea.

Instituția clarifică unele aspecte, dar într-un mod care nu ușurează viața cetățeanului: confirmă că un cont online se poate crea doar la ghișeu, din motive de identificare, și recunoaște că abia lucrează la o soluție tehnică; precizează, de asemenea, că toate certificatele de înmatriculare sunt personalizate exclusiv la București.

„Precizăm faptul că momentan, serviciile publice puse la dispoziție integral online prin intermediul platformei informatice (transcrierea transmiterii dreptului de proprietate și eliberarea unui nou certificat de înmatriculare atunci când se modifică datele înscrise în acest document) sunt operaționale doar la nivelul municipiului București. Se efectuează deja demersuri în vederea extinderii numărului de unități administrativ-teritoriale la nivelul cărora depunerea solicitărilor să poată fi efectuată integral online”, au transmis reprezentanții Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări.

Ce soluții au găsit alte țări?

În multe state europene, digitalizarea proceselor de înmatriculare auto a fost dusă până la capăt, tocmai pentru a evita situații precum cele întâlnite la Iași sau în România, în general, unde sistemele sunt moderne doar pe anumite porțiuni, iar cetățeanul rămâne captiv într-un traseu birocratic fragmentat.

Estonia – modelul complet digital

Estonia este cel mai avansat exemplu: toate operațiunile de înmatriculare se fac online, inclusiv transferul de proprietate. Documentele sunt digitale, iar certificatul de înmatriculare există și în format electronic, valid juridic. Plăcuțele pot fi livrate prin curier sau ridicate din puncte automatizate, fără nicio interacțiune directă cu funcționarii, iar schimbul de date între registrul fiscal, registrul auto și sistemul de identitate digitală funcționează fără sincope.

Germania – ridicare flexibilă + înmatriculare electronică (i-Kfz)

În Germania, portalul național i-Kfz a introdus o flexibilitate reală. Utilizatorii pot efectua online operațiunile de înmatriculare sau de transfer, iar certificatul poate fi primit fie prin poștă, fie ridicat de la autoritatea locală, în funcție de preferințe. Mulți cetățeni optează pentru punctele automate de preluare din incinta primăriilor, deschise permanent, iar plăcuțele sunt comandate rapid de la furnizori privați și livrate în aceeași zi. Poșta nu este singura cale, iar întregul sistem a fost construit tocmai pentru a elimina blocajele logistice.

Franța – „totul prin ANTS”, livrări rapide și opționale

Franța a simplificat radical procedura prin platforma ANTS (Agence Nationale des Titres Sécurisés), un portal unic prin care se fac toate operațiunile legate de vehicule. Cetățenii pot alege dacă doresc livrarea certificatului la domiciliu, ridicarea de la prefectură sau de la un punct specializat, iar varianta digitală, valabilă imediat, îi protejează de eventualele întârzieri ale livrării.

Olanda – sistem simplu și integrat (RDW)

În Olanda, întregul proces de înmatriculare este gândit ca un parcurs rapid și lipsit de birocrație. Transferul de proprietate se validează online în câteva minute prin sistemul RDW, pe baza identificării electronice a ambelor părți. Certificatul digital este disponibil imediat, iar varianta fizică este emisă doar la cerere. Plăcuțele sunt furnizate de o rețea privată autorizată și pot fi livrate în aceeași zi, ceea ce elimină complet dependența de un ghișeu sau de un serviciu poștal. Simplitatea și autonomia utilizatorului sunt principiile centrale ale sistemului olandez.

Danemarca – „self-service” în adevăratul sens

În Danemarca, platforma borger.dk concentrează toate operațiunile privind vehiculele, iar identitatea electronică este cheia întregului proces. Certificatul de înmatriculare este în mod obișnuit digital, iar varianta pe hârtie se emite doar la solicitare. Pentru cei care vor documentul fizic, primăriile oferă puncte automatizate de ridicare, disponibile oricând, astfel încât contactul cu personalul și timpul pierdut să fie reduse la minimum. Modelul danez se bazează pe integrarea completă a bazelor de date și pe disponibilitatea permanentă a serviciilor, fără dependență de programul sau eficiența unei instituții intermediare.

Prin ce se diferențiază sistemele din alte țări: libertatea de a alege

În toate aceste sisteme, cetățeanul are libertatea de a alege modul în care primește documentele, fie prin poștă, curier sau din puncte automatizate, fără a fi obligat să depindă de o singură opțiune. Certificatul digital este disponibil imediat și are valoare juridică deplină, iar instituțiile fiscale sunt perfect integrate în fluxul de lucru, eliminând orice drum suplimentar între autorități. Procesele sunt automatizate de la un capăt la altul, fără verificări repetate și fără etape inutile, ceea ce reduce considerabil timpul de finalizare, în unele cazuri la doar câteva ore, fără blocaje logistice.

Modelele europene arată că utilizatorul trebuie pus în centrul sistemului, iar procedurile trebuie construite astfel încât să reducă la minimum dependența de ghișee, livrări poștale sau programul unor instituții intermediare. Certificatul digital, disponibil imediat și recunoscut oficial, ar elimina o mare parte din frustrările generate de întârzieri sau livrări eșuate. De asemenea, opțiunea de a ridica documentele de la un locker, de la un punct automatizat sau chiar de la ghișeu, la alegere, ar aduce o flexibilitate reală pe care multe state au transformat-o deja în standard.

O altă lecție importantă este necesitatea interconectării totale dintre registrul auto, autoritățile fiscale și bazele de date ale administrației locale, astfel încât cetățeanul să nu mai fie purtat între instituții pentru validări care pot fi făcute automat. Procesele ar trebui simplificate până la esențial, fără verificări redundante și fără obligativitatea documentelor fizice atunci când acestea pot exista în formă digitală. În cele mai eficiente modele europene, statul nu mai solicită informații pe care le deține deja.

Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.

Publicitate și alte recomandări video