În urmă cu aproximativ trei ani, IRO a creat un sistem aproape integral de programări online, gândit special pentru a reduce timpii de așteptare. Planul era simplu: medicul specialist din județul de domiciliu, care suspectează un diagnostic de cancer la unul dintre pacienți, accesează platforma IRO. Acolo încarcă documentele necesare, intră în legătură directă cu un specialist din Iași, stabilește cu el ce investigații suplimentare sunt necesare, apoi se asigură că pacientul își completează dosarul. În final, drumul către Iași ar trebuie să fie o formalitate de câteva minute, destinația IRO fiind pentru diagnosticul final și planul de tratament.

În realitate, sistemul este folosit extrem de rar. Deși a fost promovat de IRO prin toate Direcțiile de Sănătate Publică din Moldova, direct către specialiștii și spitalele din regiunea de Nord-Est, au fost doar 50 de programări externe în trei ani de la implementare. Practic, sistemul este folosit doar de medicii din institut, care reprogramează pacienții deja trecuți de etapa inițială de diagnosticare. Astfel, deși reprezentanții IRO susțin că aglomerația și timpii de așteptare s-au mai redus, pe holuri numărul pacienților care așteaptă rămâne în continuare unul foarte mare.

• Citiți și: DIGITALIZARE FĂRĂ FINALIZARE | Înmatriculările „online” încă depind de poștă și de prezența fizică la ghișeu. De ce încă așteptăm două luni pentru programarea la permise

Mai grav este faptul că lipsește dialogul între medicul care a ridicat suspiciunea de cancer și specialiștii de la Oncologie, de la Iași. De aceea zilnic sunt pacienți care vin sute de kilometri, spre Iași, inutil. Așteaptă și câte 6-7 ore pe hol doar ca să afle că trebuie să își facă unele investigații suplimentare, pe care nu le pot face la institut și, uneori, nici în Iași. Cel puțin nu în aceeași zi sau în ziua următoare, fiindcă e vorba de alte programări care cer timp.

De ce nu merge sistemul, dacă este funcțional

De ce nu este folosit sistemul, deși este funcțional și ar veni în ajutorul pacienților? Dr. Vasile Cepoi, medic primar la Institutul de Oncologie Regională din Iași, explică faptul că motivele sunt multiple. Cel mai important dintre ele ține de relația încă nefuncțională între medicii din Regiunea de Nord-Est.

În mod normal, lor le este adresată direct platforma. Atunci când depistează un pacient care poate avea cancer și îi fac toate analizele posibile în localitatea de reședință, specialiștii au opțiunea să programeze apoi pacientul la Iași, trimițând în avans toate documentele medicale. În realitate, însă, mulți pacienți vin cu un bilet de trimitere către IRO și fără prea multe explicații.

„Din păcate, receptivitatea colegilor noștri din teritoriu rămâne destul de redusă. În trei ani s-au înregistrat maximum 50 de astfel de programări. Continuăm să insistăm asupra îmbunătățirii acestei colaborări, mai ales că Planul Național de Cancer prevede crearea unor rețele naționale și regionale de oncologie, menite să faciliteze comunicarea între medici și să asigure pacienților accesul rapid la serviciile de care au nevoie”, a precizat medicul.

Apoi există și o reticență cumva naturală, explică specialistul, a oamenilor în raport cu sistemul medical. Chiar și cei care se programează, fie online, fie cu sprijinul medicilor curanți sau a asistentelor de la liniile de telefonie dedicate, nu respectă ora programării. Dacă trebuie să vină la 12.00, adesea pacientul va ajunge la ora 07.00. Cum mulți vin din afara județului și vin cu trenul sau cu microbuzul sau autobuzul, indiferent de ora la care ajung, merg direct la spital.

Alți pacienți aleg să vină la Iași, de la sute de kilometri distanță, pentru tratamente în ambulatoriu, pe care le pot face mai aproape de casă. Cum ar fi ședințele de chimioterapie, unde aceeași perfuzie făcută la Iași se face și în Vrancea, Bacău sau Galați. Problema e de comunicare și de încredere, crede dr. Cepoi, dar consecințele sunt simplu de observat: zece ore pe zi, pe holurile unității medicale de-abia te poți strecura.

„Cred că există și o problemă de înțelegere din partea pacienților, care pornesc de la ideea că ar avea un beneficiu suplimentar dacă ar veni la Iași pentru o ședință de chimioterapie. În realitate, acest avantaj nu există. Consider că mai este și o problemă de comunicare între medici. Dacă medicul oncolog din județul de proveniență al pacientului ar comunica direct cu medicul oncolog din comisia multidisciplinară care a stabilit planul de tratament, ar putea transmite pacientului toate detaliile necesare. Acest lucru ar contribui la creșterea încrederii pacientului în faptul că rezultatul tratamentului este același, indiferent dacă este administrat la Iași sau în unitatea medicală din județul său”, a explicat dr. Cepoi.

Pacienții cu sistemul imunitar deja slăbit se expun, în aglomerație, și riscului de a lua alte boli

Totodată, medicul atrage atenția că aglomerația din institut are și un impact epidemiologic, mai ales în sezonul rece, când circulația germenilor este mai intensă. În aceste condiții, pacienții nu doar că petrec mult timp în spații aglomerate, ci se expun și unui risc mai mare de îmbolnăvire, un pericol semnificativ pentru bolnavii oncologici, ale căror mecanisme de apărare sunt deja slăbite. Pentru a limita aceste situații, medicul menționează că institutul transmite recomandări prin toate canalele disponibile, inclusiv în scrisorile de programare.

„Deocamdată nu putem interveni, deoarece dreptul pacientului de a-și alege unitatea medicală este garantat prin lege, iar mulți pacienți au mai multă încredere să se prezinte la institut. Nu putem să le impunem o altă atitudine. Totuși, recomandăm, pentru beneficiul lor, ca după ce tratamentul le este stabilit și sunt evaluați complet la institut, să continue administrarea terapiei în localitatea de proveniență”, a specificat acesta.

Aproximativ jumătate dintre pacienții consultați nu sunt programați

Într-o zi obișnuită, aproximativ jumătate dintre pacienții consultați nu sunt programați. Teodora Alexa Stratulat, șefa secției de oncologie medicală de la Institutul Regional de Oncologie, explică că acest lucru se întâmplă în primul rând pacienților săi care au efectuat o investigație sau care prezintă modificări ale simptomelor și vin pentru a discuta rezultatele sau ajustarea tratamentului. De asemenea, există pacienți care se prezintă la institut neprogramați pentru un diagnostic sau care sunt trimiși de alți specialiști.

„Este firesc ca, în situații stresante sau când apar temeri legate de sănătate, pacienții să nu aibă răbdare și să se adreseze direct institutului. În astfel de cazuri, atât eu, cât și colegii mei, încercăm să îi vedem cât mai repede posibil. Atunci când o persoană este pacientul tău de 3–5 ani, se construiește o relație consolidată, iar deși medicul de familie poate prelua anumite responsabilități, există situații în care apar preferințe personale”, a precizat acesta.

Dacă s-ar respecta strict legea, rândul la IRO ar dura și cinci luni

Nici legislația nu e de partea pacienților. Conform acesteia, un medic ar trebui să consulte un pacient la fiecare 15 minute, dar ținând cont de volumul de cazuri, Simona Cruceanu, asistent șef la IRO, spune că acest lucru este imposibil. Dacă s-ar respecta legislația strict, iar fiecare medic ar consulta câte un pacient la 15 minute, rândul ar dura cel puțin patru-cinci luni. Din cauza stării de sănătate care nu le permite să aștepte atât de mult, o parte dintre pacienți se prezintă direct în ambulatoriu.

„Veți observa zilnic că holurile sunt pline. Mulți vin însă pentru a discuta cu medicul despre anatomie patologică, pentru a afla despre un alt tratament, pentru o a doua opinie sau pentru că starea lor de sănătate nu le permite să aștepte. De asemenea, unii pacienți care au terminat tratamentele cu morfină încearcă să se programeze telefonic, însă nu reușesc întotdeauna. Chiar dacă am implementat un sistem dedicat, cu un coleg care se ocupă exclusiv de oncologie, zona cea mai aglomerată, fluxul rămâne intens”, a precizat acesta.

Asistenta menționează că, de aproximativ un an, încearcă zilnic să convingă pacienții să aștepte în sălile de așteptare, iar personalul (asistenți, brancardieri și medici) le preia documentele și îi însoțește. Ea spune că pacienții sunt încă obișnuiți să stea aproape de ușă, temându-se că, dacă se depărtează, medicul va pleca și nu-i va vedea.

„Deși personalul îi roagă să respecte această regulă, presiunea și aglomerația fac ca unii pacienți să se certe sau să încerce să respecte un rând impus doar de ei. Prioritate au pacienții programați online sau telefonic, prin numărul sau adresa de email dedicată pacienților oncologici. Pacienții neprogramați sunt preluați în funcție de urgența medicală pe care o au”, a explicat asistenta Cruceanu.

Mulți pacienți nu cunosc procedura, medicii lor îi trimit direct la Iași

Simona Cruceanu specifică faptul că ușa spitalului rămâne deschisă, iar unii pacienți sosesc chiar de la ora 05.00, ocupând locuri în sălile de așteptare până când asistenții din ambulatoriu îi preiau.

„De cele mai multe ori, pacienții ajung înainte de ora programării, între 06.15 și 06.30, și trebuie să fie primiți, mai ales cei veniți din alte localități. Aceștia așteaptă evaluări oncologice care includ analize standard ce trebuie recoltate. În acest timp, li se eliberează biletele pe cardul de sănătate și foile pentru internare, astfel încât până la ora 07.00 să fie pregătiți pentru efectuarea analizelor în ambulator sau pentru internarea de zi, în funcție de necesități”, a declarat asistenta.

Confirmă și aceasta informațiile spuse de medici și constatate și de reporterii ZDI la institut de-a lungul timpului: cum mulți pacienți veniți din alte localități nu reușesc să se programeze sau nu cunosc procedura, se prezintă la institut încă de la prima oră, chiar dacă programarea lor este câteva ore mai târziu. Și așteaptă.

„Speranța și durata de viață a pacienților au crescut”

Tratamentele moderne au dus la o creștere a duratei de viață a pacienților. Campaniile de screening au ajutat la identificarea, din timp, a mai multor cazuri de la an la an. Cum Institutul de Oncologie este centrul regional, toți acești pacienți noi vin tot aici. De aceea, managerul instituției, ec. Mirela Grosu, atrage atenția asupra faptului că aglomerația nu reflectă o creștere a incidenței formelor de cancer, deși au fost raportate și aici unele vârfuri. Ci un flux mai mare de oameni descoperiți din timp cu afecțiuni, care au nevoie de tratament recurent.

Dar deși numărul pacienților crește constant, managerul spune că schema de personal a rămas blocată.

„Institutul încearcă să se reorganizeze astfel încât să elimine timpii de așteptare, deși acest proces va dura. Norma de personal pe baza căreia funcționează IRO este una foarte veche. Angajările de personal sunt, în cel mai bun caz, limitate, chiar dacă resursa umană ar fi disponibilă – și există probleme și din acest punct de vedere”, a punctat ec. Mirela Grosu.

• Citiți și: DIGITALIZARE FĂRĂ FINALIZARE | Certificatele digitale se tipăresc și se semnează de mână. Cum arată căsătoria „în cloud”, la un an de la implementarea unui proiect de 37 milioane de euro

Dr. Vasile Cepoi afirmă, la rândul lui, că institutul pregătește mai multe soluții menite să prevină aglomerarea. Una dintre acestea este un dispozitiv care citește codul de bare de pe scrisoarea de programare.

„Dacă pacientul sosește prea devreme, dispozitivul îl sfătuiește să aștepte, iar dacă ajunge la ora stabilită, îl îndrumă către cabinetul pentru recoltări sau către sala de așteptare, urmând să fie strigat de medicul la care este programat”, a explicat medicul.

O altă inițiativă pregătită pentru viitor este teleconsultația. Potrivit medicului, în funcție de complexitatea fiecărui caz, pacienții vor fi împărțiți între cei care trebuie să vină fizic la institut și cei care pot fi consultați prin telemedicină, cu decontare de Casa de Asigurări.

„Această metodă va contribui la reducerea aglomerării, va economisi timp și efort pentru pacienți și va permite institutului să-și mențină eficiența”, a precizat acesta.

Material realizat în proiectul „DigITup” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), cu susținerea EDGE Institute.

Publicitate și alte recomandări video