Din nou, despre vitezele Europei
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi
metalco

sambata, 18.09.2021

Din nou, despre vitezele Europei

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

În mod normal, şansele unei accelerări a integrării în vestul continentului ar trebui să depindă de starea de spirit a alegătorilor, iar aceasta nu este tocmai senină. Cei care agită acest mesaj riscă să piardă voturi, în următoarele luni.

Aşa cum era de aşteptat, continuă să se vorbească intens despre „Europa cu mai multe viteze”. Ea figurează, sub un alt nume, printre scenariile de evoluţie trecute în revistă de preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, părând a fi varianta second-best. Aceasta, în condiţiile în care alternativa sa preferată - „să facem mult mai multe, împreună” - pare a fi doar o dorinţă pioasă. Apoi, mai mulţi lideri vest-europeni importanţi şi-au exprimat clar susţinerea pentru un asemenea curs al evenimentelor, deşi în Estul continentului perspectiva este privită cu multă răceală, dacă nu chiar cu ostilitate deschisă.

Care ar fi, aşadar, pericolele cu care s-ar confrunta ţara noastră, în ipoteza unei treceri explicite la logica celor două viteze? Ea nu este absentă din procesul de integrare, iar România este, în multe privinţe, în plutonul inferior. Acum, însă, am putea asista la procese generatoare de noi diviziuni, plus efectele de perpetuare şi întărire a unora dintre cele mai vechi. În continuare, vor fi discutate pe scurt câteva posibile evoluţii neliniştitoare pentru guvernul de la Bucureşti.

În primul rând, ar putea creşte presiunea pentru o intrare prematură a României în zona euro. Şi noi, şi alţi membri care au aderat după semnarea tratatului de la Maastricht (inclusiv Suedia) ne-am asumat obligaţia aderării la uniunea monetară, dar nu am îndeplinit-o. Nu e greu să ne imaginăm că, după ieşirea Marii Britanii, eforturile de relansare a integrării ar include presiuni asupra statelor reticente. Deocamdată, nu a fost cazul, iar statele din eurozonă au fost prea ocupate ca să mai aibă timp şi de aşa ceva.

Dar „chemarea la ordine” nu este singurul pericol. În discursurile liderilor vest-europeni apare tot mai des ideea că în interiorul blocului monetar ar trebui să se coopereze şi pe direcţii ce nu au de a face cu euro - de la cultură şi până la securitate şi apărare. E de aşteptat să se întâmple aşa, dacă se va merge către un buget comun al eurozonei.

Până acum am presupus că accesul în zona euro se va face la fel ca înainte, fără prea mult zgomot politic şi ţinând cont - aşa cum e normal - de indicatorii de convergenţă. Dar lucrurile se pot schimba: pe măsură ce euroland-ul îşi dezvoltă instituţii de guvernanţă, ar putea apărea şi criterii suplimentare, mai subiective. Dacă se va acţiona pornind de la tratatele fondatoare ale UE - mai precis, de la reglementările privind cooperarea intensificată între un grup de state-membre - proiectele ar trebui să rămână deschise pentru toţi cei ce vor să se asocieze, mai târziu. Orice blocare sau excludere ar trebui solid motivată, iar pentru asta ar fi bine ca Uniunea, în ansamblu, să se doteze cu mecanisme de corectare a membrilor care suferă la capitolul democraţie şi stat de drept, la fel cum se întâmplă în cazul contraperformanţelor economico-financiare. 

Membrii unui club nou format - eurozona sau, cine ştie, eurozona minus ceva - nu trebuie în niciun caz să-şi poată oficializa cooperarea sub forma unui tratat „al lor”, pentru că atunci am vorbi deja de un nou proces de integrare care va intra în conflict cu proiectul Uniunii şi îl va submina.

Există riscul ca o coagulare exclusiv vest-europeană să ducă la golirea de sens a libertăţii de circulaţie a forţei de muncă, parte esenţială din ansamblul de libertăţi economice ce stă la baza pieţei unice. Apoi, ţările periferice ar putea constata că, în domenii economice (şi nu numai) foarte importante, legiferarea la nivelul UE s-ar reduce la validarea unor decizii deja luate în grupul-nucleu, o problemă deja sesizată în mai multe ţări non-euro, în ultimii ani.

Toate aceste scenarii - încă îndepărtate, dar nu imposibile - ar fi nocive pentru România. Desigur, lista nu se încheie aici. Dată fiind opţiunea noastră pro-NATO, coagularea unei „identităţi” de politică externă şi de securitate a nucleului vest-european ar fi greu de acceptat. Nici tema Schengen, mult discutată, nu are nevoie de precizări suplimentare, poate cu excepţia observaţiei că modul în care este tratată România trimite la discriminare pe faţă, nu la o „altă viteză”. Fără a face din redistribuirea de resurse în favoarea membrilor mai săraci o chestiune de rang zero, ne-am putea închipui că integrarea nucleului vest-european va trece în plan secund aceste eforturi, spre a nu mai pomeni de ideile larg vehiculate în ultima vreme, de pedepsire a ţărilor est-europene care refuză să se conformeze unor dispoziţii de la Bruxelles.

În mod normal, şansele unei accelerări a integrării în vestul continentului ar trebui să depindă de starea de spirit a alegătorilor, iar aceasta nu este tocmai senină. Cei care agită acest mesaj riscă să piardă voturi, în următoarele luni. Pe termen mediu, însă, va fi greu de contracarat ideea că accelerarea integrării, fără a-i aştepta pe întârziaţi, este o şansă de salvare a proiectului european.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Grand Slam, povestea unei himere

Nicolae GRECU

Grand Slam, povestea unei himere

Singurătatea lui Djokovic, în faţa fileului şi a lui Medvedev, a fost definitorie cu un game înaintea finişului, când dârzul reprezentant al unui neam de luptători, a izbucnit în lacrimi.

Filmuletul zilei

opinii

Etimologicale pescăreşti (IV)

Eugen MUNTEANU

Etimologicale pescăreşti (IV)

Seria consideraţiilor etimologice din sfera mai largă a pescuitului este continuată de câteva cuvinte româneşti importante referitoare la ambarcaţiuni.

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

pr. Constantin STURZU

Înălţarea Sfintei Cruci şi cele patru etape ale mântuirii

La mijlocul primei luni a anului bisericesc prăznuim Înălţarea Sfintei Cruci. Istoric vorbind, această sărbătoare aminteşte de două evenimente: găsirea Sfintei Cruci la Ierusalim de către Sfânta Împărăteasă Elena şi înălţarea ei în văzul tuturor în acea zi, dar şi pe 14 septembrie 335, imediat după sfinţirea primei Biserici a Învierii Domnului, zidită de Sfântul Împărat Constantin cel Mare, respectiv aducerea Sfintei Cruci înapoi în Ierusalim, pe 14 septembrie 630, după ce a fost recuperată de la perşi de către împăratul bizantin Heraclius.

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Determinantele spiritual-religioase, paspartuul pentru înţelegerea resorturilor democraţiei liberale anglo-saxone

Democraţia liberală din Statele Unite ale Americii şi Anglia a fost influenţată pozitiv de impactul diverselor „religii ale raţiunii”, precum deismul sau teismul. Acestea au jucat un rol de mediator între sistemul socio-politic al teoriei raţionale a drepturilor naturale şi cel religios. Aceste noi religii seculare nu reprezentau decât contracţii instituţionale ale religiilor tradiţionale, născute prin acţiunea revoluţiilor franceză şi americană. 

pulspulspuls

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

O mare dilemă a Iaşului înaintea congresului liberal: Orban, Cîţu sau coviduţu’?

Apropo de congresul liberal cu alegeri de lider care bate la uşă, ce va fi de azi egzact într-o săptămână, cică printre unii liberalii mai vechi se vorbeşte că jocurile ar fi deja făcute, iar Cîţu ar avea deja cam două treimi din voturi de partea lui.

Caricatura zilei

PNDL3

Editia PDF

Bancul zilei

Când ma întâlnesc în parc si vorbesc cu barbati casatoriti, am impresia ca toti traim cu aceeasi femeie! (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Sute de persoane au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva resticțiilor legate de COVID. Care ar trebui să fie pasul următor?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.