„În momentul preluării conducerii, Aeroportul se îndrepta încet, dar sigur, spre închidere, pentru că litigiile existente la acel moment mergeau în direcţia nerespectării zonelor de servitute aeronautice, zone pe care comuna Aroneanu trebuia să le includă în Planul Urbanistic General”, şi-a început directorul general al aerogării bilanţul activităţii din ultimii doi ani. Până acum, s-au înregistrat la instanţă 23 de cauze în care regia cere anularea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire, un singur proces fiind finalizat până acum. Cătălin Bulgariu s-a arătat convins că Aeroportul va câştiga şi celelalte 22 de procese.

Bani, datorii şi creanţe

La Capitolul litigii, şeful aerogării le-a amintit pe cele zece deschise de fostul director, Alexandru Anghel, dar le-a omis pe cele intentate de fostul director economic şi de alţi angajaţi care au contestat simple sancţiuni sau decizii de concediere. Tot aici sunt şi procesele deschise de Aeroport datornicilor, cel mai mare fiind compania Blue Air. Însă operatorul a reuşit să intre sub protecţia legii şi nu poate fi executat silit. În schimb, va prezenta creditorilor, deci şi Consiliului de Administraţie al Aeroportului Iaşi, un plan de reeşalonare a plăţilor restante. În acest moment, Blue Air are de dat Iaşului peste 10 milioane de lei. Pe de altă parte, constructorul pistei solicită regiei aproximativ 8 milioane de lei, pentru lucrări suplimentare nedecontate până în 2015. Cătălin Bulgariu a pledat şi pentru concesionarea activităţii Aeroportului, pe care o vede drept cea mai bună soluţie pentru dezvoltarea aerogării. „Am preluat Aeroportul cu un buget de investiţii de 3 milioane de lei, avem acum un buget de peste 74 de milioane”, a continuat directorul general.

El a trecut în revistă demersurile birocratice pentru începerea lucrărilor de extindere a platformei de staţionare a avioanelor, cele făcute pentru transformarea fostului sediu al Aviaţiei Utilitare (care nu a mai continuat, clădirea fiind cedată Inspectoratului General de Aviaţiei, pentru amenajarea aici a unei staţii regionale SMURD) şi refuncţionalizarea vechiului terminal de pasageri T1, folosit pe perioada pandemiei, dar şi în momentele de vârf de trafic. Pe cifre, Bulgariu a arătat că nu a pus accent atât pe profit - din care, ca regie, jumătate trebuie plătită „proprietarului”, respectiv Consiliului Judeţean.

În ce priveşte capacitatea operaţională a aerogării, „pista are mari probleme, suntem într-o fază de urmărire specială”, a ţinut să menţioneze directorul Bulgariu. Un raport pe acest subiect, cu soluţia propusă de arhitecţi, este aşteptat la sfârşitul lunii august. Este vorba de infiltrarea apei sub stratul superficial de uzură, lucru care creează mai ales vara, după ploi abundente, mici umflături ale acestui strat. Bulgariu a adăugat că multe dotări şi instalaţii au fost lipsite de mentenanţa necesară pentru simplul motiv că în 2015 „erau noi”, de la benzile pentru bagaje la instalaţia de balizaj.

Cât de tare a lovit pandemia Aeroportul Iaşi

La capitolul cifre, Cătălin Bulgariu a arătat că, în 2016, erau 16 destinaţii externe acoperite direct de la Iaşi, în mai 2018, 14, iar anul acesta vor fi 22, inclusiv cele noi anunţate de Wizzair pentru august. În ceea ce priveşte traficul de pasageri, în aprilie au fost 4.800 de călători, în mai, 6.100, luna trecută, 8.600. De la 1 iulie, media este de 1.000 de pasageri pe zi. Cât priveşte august, prognoza este 50.000 de călători. „Asta înseamnă ca, la sfârşitul anului, să avem aproximativ o treime din traficul înregistrat anul trecut”, adică undeva spre 450 de mii de pasageri, a explicat Cătălin Bulgariu efectele pandemiei asupra aerogării.

La Ministerul Transporturilor a fost propusă din partea Asociaţiei Aeroporturilor o schemă de ajutor de stat care să includă acelaşi tip de sprijin pentru toate aerogările deţinute de administraţiile locale, cum este şi cea din Iaşi. „Probabil săptămâna viitoare vom şti dacă ministerul va accepta această schemă”, a conchis directorul Bulgariu.