Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Disoluţii (II)

GALERIE
codrin liviu cutitaru
  • codrin liviu cutitaru
- +

Pentru Jonathan Franzen, „lumea în disoluţie” (indiferent de contextul istoric în care ea se articulează) nu reprezintă numai o metaforă epică - un „mobil” de construcţie ficţională, cum ar veni -, ci o realitate intrinsecă a istoriei, în integralitatea sa.

Libertate, alături de Corecţii (de care mă ocupam săptămîna trecută), celălalt mare roman al americanului Jonathan Franzen, urmăreşte tot problema disoluţiei familiale şi identitare (la trei generaţii de data aceasta), proiectând conotaţiile metafizice, indirect, în cadrul mai larg al istoriei mentalitare americane. Prim-planul scenei narative este ocupat acum de familia Berglund (percepută într-un interval cronologic cu debut mai recent decât în cazul clanului Lambert din Corecţii - ultimii treizeci de ani). Protagonişti sunt soţii Walter şi Patty Berglund, părinţii liberali ai unui băiat, Joey, şi ai unei fete, Jessica. Walter e avocat şi are preocupări ecologiste intense, în timp ce Patty s-a consolat cu o existenţă de casnică, deşi a avut, la rândul ei, o tinereţe extrem de dinamică. A făcut baschet la un nivel de elită, primind chiar bursă de studii pentru a juca în echipa Universităţii din Minnesota, şi a fost o studentă de vârf. Un accident nefericit a scos-o însă din lumea activă a sportului, îndrumând-o spre consolarea timpurie cu rolul de mamă şi soţie. Liberalismul cuplului Berglund pare generat şi de un recul psihanalitic. Amândoi provin din familii conservatoare - Walter din imigranţi la a doua generaţie, tradiţionalişti şi uşor rudimentari, Patty din republicani bogaţi, destul de obtuzi şi, mai ales, neprincipiali (trec, de pildă, cu seninătate peste violarea fiicei lor la o petrecere, întrucât agresorul este progenitura unui superior pe linie politică şi financiară).

În mod curios totuşi, vocaţia democratică a părinţilor nu trece şi către copii (aşa cum, de altfel, odinioară, nici conservatorismul bunicilor nu marcase vieţile părinţilor). Joey cel puţin e un adolescent şi, apoi, un tânăr revoltat, părăsindu-şi familia pentru a locui cu iubita (încă din faza pre-puberă) Connie - cu care se şi căsătoreşte la vârsta de douăzeci de ani. Ca student, devine republican înfocat, apără intervenţia lui Bush în Irak, face afaceri transatlantice dubioase şi intră în familia unui politician neo-conservator, cu înclinaţii sioniste, pe care îl admiră. După plecarea copiilor, soţii Berglund ajung la derută. Ceea ce crea impresia familiei perfecte îşi dezvăluie, treptat, „vinile tragice” - ocultate ani la rând, sublimate în surâsul perfid al fericirii absolute. Patty se consumă în frustrări existenţiale majore (relaţia austeră cu proprii părinţi, oprirea abruptă a carierei sale sportive şi, deasupra tuturor, dragostea reprimată brutal, încă din tinereţe, pentru Richard Katz, bunul prieten al lui Walter, cantautor suficient de celebru şi natură boemă, nesupusă convenţiilor şi constrângerilor sociale), ajungând la alcoolism şi, ulterior, la psihiatru (la îndemnul acestuia, scrie, terapeutic, o „autobiografie”, unde mărturiseşte două episoade de relaţii intime pasionale, aproape violente, cu Richard, episoade ce vor fi lecturate, accidental, şi de către Walter). Walter se implică, în mod similar, cu ardoare, în ecologie, pentru a suplini, simbolic, neîmplinirile unei vieţi marginale. Să observăm că, în contextul aceluiaşi „joc al substituţiilor”, personajele lui Franzen îşi ascund frecvent, cu un stoicism suspect, traumele personale.

Punctul culminant al „disoluţiei” din Libertate îl constituie revelarea pentru Walter a vieţii secrete duse de către Patty. Momentul are valoarea vechilor „epifanii” din proza lui Joyce. Aflând despre trădarea soţiei, avocatul ecologist intră în criză profundă, conştientizându-şi ratarea proprie. Începe, compensator, o relaţie cu asistenta lui mult mai tânără, Lalitha, iar familia Berglund, inevitabil şi previzibil, se destramă (pentru a se uni totuşi, mai curând formal, în final). Pentru Jonathan Franzen, „lumea în disoluţie” (indiferent de contextul istoric în care ea se articulează) nu reprezintă numai o metaforă epică - un „mobil” de construcţie ficţională, cum ar veni -, ci o realitate intrinsecă a istoriei, în integralitatea sa. Acest autor dezvăluie, indubitabil, cum spuneam deja în analiza anterioară, trăsături de mare scriitor. Vede întregul în detalii, fără a încerca să-l impună, abuziv, în conştiinţa cititorilor, pe cel dintâi. Lectorul e liber să-şi aleagă varianta de „preluare” care-i convine, în romanele lui Franzen. Poate citi „istoria mică” şi, astfel, aprecia inventivitatea epică a prozatorului, dar, concomitent, poate citi acolo şi „istoria mare”, iar, de pe acel palier, are şansa, ultimativ, să sesizeze strălucirea literaturii adevărate.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri