DJ-ii techno din Berlin caută protecţie culturală din partea UNESCO
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

miercuri, 26.01.2022

DJ-ii techno din Berlin caută protecţie culturală din partea UNESCO

GALERIE
DJ-ii techno din Berlin
  • DJ-ii techno din Berlin
- +

DJ-ii techno din Berlin caută protecţie culturală din partea UNESCO, includerea în patrimoniul mondial, pentru muzica ce a definit epoca reunificării.

Artiştii din spatele festivalului Love Parde, DJ-ii pionieri ai genului şi impresarii celor mai mari cluburi din capitala germană consideră că sprijinul organismului ONU este vital pentru asigurarea viitorului genului muzical. 

Ritmurile techno au apărut în Detroit la jumătatea anilor 1980, iar când Zidul Berlinului a căzut, berlinezii au adoptat genul drept coloană sonoră perfectă pentru reunificare, scrie The Guardian. Buncărele abandonate, fabricile şi uzinele din estul oraşului erau asaltate de oameni din ambele părţi sărbătorind libertatea.

Covid-19 şi gentrificarea ameninţă supravieţuirea „Berlinului liber, sălbatic şi creativ”, potrivit lui Alan Oldham, DJ din Detroit care a făcut parte din colectivul Underground Resistance şi care trăieşte acum în capitala Germaniei.

„Protecţia UNESCO ar însemna mult pentru menţinerea acelui spirit vechi”, a declarat el pentru Observer. „Spaţii legendare ca Tresor şi Berghain, de exemplu, ar fi protejate ca obiective culturale. Atât de multe locuri s-au închis în cei şapte ani de când trăiesc aici permanent. În alte oraşe, acesta ar fi ciclul natural al cluburilor, dar Berlinul este un alt fel de loc, unde cluburile şi scena creativă reprezintă moneda de schimb a oraşului”.

Oldham, a cărui emisiune radio din anii 1980 a oferit genului techno prima platformă, este unul dintre susţinătorii campaniei grupului Rave the Planet, înfiinţat de Matthias Roeingh, cunoscut ca Dr Motte, DJ-ul care a fondat Love Parade. 

Ei încearcă să convingă autorităţile germane să aplice pentru statutul de patrimoniu cultural intangibil al UNESCO pentru genul techno din Berlin. 

Între activităţile recunoscute cu acest statut se numără genul reggae din Jamaica şi festivalul Kumbh Mela din India, iar festivalul Pride din Amsterdam a fost susţinut de guvernul olandez.

Recunoaşterea genului techno va oferi acces la subvenţii din partea guvernului şi la alte surse de finanţare, iar cluburile ar câştiga protecţie suplimentară în cadrul legislaţiei urbanismului.

Dimitri Hegemann, fondatorul Tresor, club înfiinţat în subsolul unui complex comercial din Berlinul de Est, este un alt susţinător al campaniei. „După căderea Zidului Berlinului, techno a transformat oraşul Berlin. Copiilor din est le-a plăcut, copiilor din vest le-a plăcut şi ei au fost uniţi de acesta. Era ocazia de a încerca ceva nou, la fel ca după Al Doilea Război Mondial în Paris, când Miles Davis a venit cu jazzul cool”, a spus el.

„În 1989, 1990, oameni din ţările din est, precum Polonia, veneau la Tresor, iar ei nu vorbeau engleză. Această nouă generaţie de techno din Detroit, Underground Resistance şi aşa mai departe nu avea cuvinte. Nu existau mesaje tâmpite. Era doar muzică pe care puteam dansa”.

Genul techno este încă parte din structura oraşului, este de părere Peter Kirn, producător muzical şi DJ din Berlin.

„Efectiv, poţi auzi această muzică sunând din toate colţurile. Este chiar peste tot. În alte oraşe, oamenii nu ar accepta muzica foarte grea sau ciudată şi plină de sintetizatoare şi tobe chiar brutale, distorsionate. Nu poţi difuza asta la oră de vârf într-un club, darămite la prânz. Iar aici este complet acceptabil să difuzezi asta la prânz”. 

El a fost iniţial sceptic cu privire la încercarea de a obţine statutul UNESCO, dar a reevaluat: „Mi-am dat seama că este la fel ca în cazul oricărei muzici populare - există mereu acest tip de confruntare între tradiţional şi experimental. Tensiunea dintre acele două lucruri o duce mai departe”.

„Techno a devenit un refugiu al oamenilor care sunt marginalizaţi şi există o atracţie naturală spre Berlin ca loc mult mai permisiv, când vii din locuri care sunt mai puţin permisive”, a adăugat Kirn.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (II)

Lucian DÎRDALA

Dialog pre-diplomatic între Rusia şi Occident (II)

Atunci când şi-au prezentat pachetul de cereri adresate Occidentului, reprezentanţii diplomatici ruşi nu aveau cum să spere că simplul zăngănit de arme în preajma graniţelor ucrainene poate inversa un amplu proces geopolitic derulat pe un interval de aproape trei decenii.

Filmuletul zilei

opinii

Asachi întemeietorul

Florin CÎNTIC

Asachi întemeietorul

Gh. Asachi este una dintre figurile fondatoare ale instituţiilor moderne în Iaşi. Printre ele, şi Arhivele Statului Moldovei care, la 190 de ani de funcţionare neîntreruptă, rămâne una dintre instituţiile fundamentale ale oraşului.

Hombre şi patimile

Radu PĂRPĂUȚĂ

Hombre şi patimile

Hombre locuia în Iaşi, în oraşul culturii cum se zice cu o vorbă tocită. Dar dacă ne referim la cartierul Bularga cel puţin nici nu poate fi vorba de „oraşul culturii”. Bulargăi îi spun, chiar locuitorii cartierului, ŢŢŢ, adică Ţaţe, Ţoape şi Ţărani. Sigur, or fi şi oameni deosebiţi printre ei. Desigur că şi alte oraşe au asemenea cartiere. Şi asemenea oameni. Spun asta deşi nu am fost la Londra, Avignon sau Târgu Bujor.

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (II). Moneda rotundă

Alex VASILIU

Dan Eremia Grigorescu - regizorul imaginii fotografice (II). Moneda rotundă

Deși subiectul e același ca într-o povestire de Sadoveanu - o vânătoare -, alt text scris de Dan Eremia Grigorescu păstrează tușe din stilul, din atmosfera prietenului vârstnic și taciturn. Dar nu admirăm, ca să mă exprim în termeni de facere a imaginii, panoramări îndelungi, detalii generos lăsate privirii. Acum savurăm cadre scurte, ritmic, aproape nervos montate, potențând starea de neliniște, de pericol iminent, aproape fatal. Nu numai descrierea momentelor de așteptare imprimă viteza, savoarea lecturii, ci, în plus, momentul unic, de povestire incredibilă dar adevărată a dansului vânătorului cu fiara, ultimă încontrare pe viață și pe moarte, urmată de finalul imprevizibil.

pulspulspuls

A fost sau n-a fost? La cerneală ne referim: aranjament sau furie. Iată variantele!

A fost sau n-a fost? La cerneală ne referim: aranjament sau furie. Iată variantele!

Aşadar, vorba filmului lui Porumboiu jr.:A fost sau n-a fost un scenariu pus la punct chiar de Simion&compania lui de băieţi cu ochi albaştri ce privesc înspre răsărit, aşa cum pare multora să fi fost acolo în piaţă, la episodul cu cerneala peste meclă? 

Caricatura zilei

Șoșoacă și racheta

Editia PDF

Bancul zilei

Doi tipi, amândoi casatoriti, stau de vorba: – Nu stiu ce sa ma mai fac! De câte ori vin acasa, dupa ce am ba (...)

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.

    X