anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Doamna profesoară de franceză

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Doina Cornea nu a avut "majoritate" nici înainte, nici după 1989, dar asta n-a împiedicat-o să fie printre cei (puţini) care schimbă istoria.

La fel ca mulţi alţi români din generaţia mea sau mai vârstnici, am aflat de gesturile de protest ale doamnei Doina Cornea din programele Europei Libere, în anii ’80. Foarte probabil, chiar din 1982, momentul primei scrisori. Îmi vine greu să-mi amintesc exact contextul intern, dar reţin că luarea sa de poziţie venea la scurt timp după ce regimul comunist polonez lansase contraatacul împotriva sindicatului liber "Solidaritatea" (instituirea legii marţiale, în decembrie 1981). După atâţia ani, îmi rămâne în minte această legătură, deşi începusem să aflu tot mai multe despre dizidenţa sovietică, opoziţia civică cehoslovacă şi alte câteva mişcări de "interior".

Am înţeles câte ceva - atât cât o permiteau resursele unui licean - şi despre diferenţa dintre aceste acte şi demersurile întreprinse din exil. Mai precis, de ce regimurile comuniste le considerau mai grave pe primele şi de ce uneori îi forţau pe oponenţi să-şi părăsească ţara. Aceasta fusese şi strategia conducerii de la Bucureşti în privinţa lui Paul Goma, personalitatea despre care cred că se vorbea cel mai mult, în acei ani, pe frecvenţa Europei Libere. Situaţia avea să se echilibreze, într-un fel, prin acţiunea Doinei Cornea - ceea ce nu înseamnă că încerc să minimalizez în vreun fel contribuţia celorlalte nume asociate încă din acea vreme cu rezistenţa împotriva regimului Ceauşescu. Nu au fost, din păcate, prea multe.

Pe măsură ce poziţiile publice ale Doinei Cornea deveneau mai frecvente, mi-am pus întrebări despre strategia autorităţilor. Mai ales în condiţiile în care fiica doamnei Cornea, Ariadna Combes, era stabilită în Franţa şi devenise o voce puternică a exilului, ar fi fost de aşteptat ca Securitatea (şi anexele ei) să încerce s-o convingă ori s-o constrângă pe doamna Cornea să plece. Aşadar, probabil că aceasta nu dorea să-şi părăsească ţara. Pe de altă parte, am înţeles că ambiţiile de imagine externă ale lui Nicolae Ceauşescu făceau ca regimul să nu dorească reprimarea brutală a protestului doamnei Cornea - spre exemplu, aruncarea ei în închisoare în baza unor acuzaţii inventate, de drept comun. Ceea ce se dorea, aşadar, era o confruntare de uzură care să ducă, în final, la înfrângerea şi supunerea ei.

Nu îmi pot aminti acum relatări despre violenţele fizice la care a fost supusă doamna Doina Cornea, de-a lungul timpului. S-ar putea să fi fost mai multe asemenea episoade, dar cel mai cunoscut - lovirea ei în propria casă de către miliţianul ce o "păzea" - s-ar putea să fi survenit în perioada "arestului la domiciliu" neoficial de după revolta muncitorească de la Braşov, oraşul ei natal. Înainte de asta fusese o perioadă de detenţie, cu anchete şi presiuni dure. Solidarizarea Doinei Cornea cu demonstranţii din Braşov marcase, probabil, depăşirea unui prag: a ieşi în stradă şi a împărţi manifeste este un act mai direct şi mai periculos decât luările de poziţie de la Europa Liberă sau încercările de a coagula proteste în Universitate. Strategiile de teroare ale regimurilor post-staliniste se doresc clare şi bine calibrate.  

Cât priveşte cariera doamnei Cornea la universitatea clujeană după iniţierea protestului, evident că ea s-a dovedit scurtă şi dezamăgitoare. Scurtă, întrucât concedierea ei (1983) era o reacţie normală din partea unui regim ce nu-şi propunea în primul rând să-i provoace dificultăţi materiale, deşi nici acest aspect nu trebuie neglijat. Totuşi, din atitudinea generală a Securităţii reiese că mult mai importantă era izolarea socială a doamnei Cornea: faţă de colegi şi mai ales faţă de studenţi. Din nou, ne aflăm în faţa unor ingrediente obligatorii în reţeta represiunii specifice locului şi epocii.

Dar, oricât şi-au dorit cei însărcinaţi cu menţinerea liniştii politice pe malurile Someşului (şi în întreaga ţară), doamna profesoară de franceză s-a dovedit mai puternică. Am văzut pentru prima dată chipul Doinei Cornea după 22 decembrie 1989 şi, inevitabil, am făcut legătura cu vocea şi cu tot ceea ce ştiam despre ea. Părea să cumuleze într-un mod cu totul special exact acele calităţi în faţa cărora regimurile represive sunt vulnerabile: aparentă fragilitate fizică, tărie de caracter, rigoare morală. A câştigat bătălia ei cu regimul Ceauşescu şi ne-a ajutat s-o câştigăm pe cea colectivă. Tratamentul la care a fost supusă de către unii (mulţi) concetăţeni în perioada post-decembristă este, până la urmă, nerelevant. Doina Cornea nu a avut "majoritate" nici înainte, nici după 1989, dar asta n-a împiedicat-o să fie printre cei (puţini) care schimbă istoria.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Cosmin PAȘCA

Strategia PNL? Cu PMP, fără USR

Singurul scenariu de neconceput în prezent pentru liderii PNL este atragerea tandemului Cioloş-Barna la guvernare. În ciuda multor compromisuri făcute de Alianţă, USR-PLUS rămâne structura politică cel mai greu de strunit de liberali, cu care se poate ajunge cel mai greu la un compromis, poate şi pentru că are obiceiul (încă) să cânte pe mai multe voci.

Filmuletul zilei

opinii

Interogaţii

Codrin Liviu CUȚITARU

Interogaţii

Norişor era supus unor interogatorii obositoare, tulburătoare, chinuitoare. De exemplu, în momentul achiziţionării unui set de cămăşi, consiliera sa pe probleme de îmbrăcăminte l-a analizat astfel: „Mai întâi, domnule profesor, trebuie să definim câteva coordonate precise, indispensabile actului comercial, dar indestructibil conectate la cel ambiental: de ce, cine, unde, cum şi, mai ales, când?”

Efectul F

Nicolae TURTUREANU

Efectul F

...astfel mi-am intitulat textul publicat, în urmă cu aproape două decenii, în această pagină, text inserat mai apoi în volumul de publicistică „Mătrăguna dulce” (2001). Era, din partea-mi, o încercare de portret a lui Florin Faifer, pornind de la o tocmai apărută carte a sa, „Efectul de prismă”, dar şi a altora, sub... efectul cărora mă aflam. 

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Alin ANDRIEȘ

Relansarea economică - uşor de zis, greu de făcut

Retrospectiv privind, gestionarea problemelor economice şi a celor de sănătate publică a fost mai uşor de gestionat în perioada stării de urgenţă decât este în perioada de relaxare. Restricţiile impuse la nivel naţional, dar şi internaţional, au determinat un şoc la nivelul ofertei agregate, producţia de bunuri şi servicii a fost oprită sau redusă semnificativ. 

pulspulspuls

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

Siguranţă nouă pusă la tabloul partidoiului de Electricianul şăf

După eşuatul şi ridicolul miting pro-Dragnea de la Iaşi, de anul trecut, multă lume se tot întreba cum de nu a sărit din schemă încă, până la ora asta, organizatorul acestuia, Electricianul şăf de la partidoi, seralistul sforar şi omul cu bănuţul. 

Caricatura zilei

Pe roți

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.