marti, 19.03.2024
Știința economică modernă s-a desprins din ceea ce era cunoscut în mediul academic timpuriu drept filosofie morală. Acțiunile și comportamentele din sfera economică (de exemplu, comerțul, formarea prețurilor, rolul dobânzii în tranzacțiile comerciale, etc.) erau reglementate de Biserică vreme de secole întregi.
Spre pildă, acordarea de camată (dobândă) pentru luarea unui împrumut a fost mult timp pusă sub semnul întrebării din punct de vedere moral. Foarte interesant este exemplul menționat de un cardinal francez, Jacques de Vitry (1160/1170-1240), într-un volum de predici. Acesta povestește cum un cămătar ceruse să fie îngropat cu o treime din moștenire. Familia i-a respectat această dorință însă, ulterior, a decis să deschidă coșciugul şi să recupereze averea, fiind de-a dreptul terifiați de imaginea că o mulțime de demoni i-ar fi umplut gura decedatului cu bani fierbinți. Antropologul David Graeber a arătat că, atunci când comunitățile umane nu cunoașteau banii, au creat o rețea de datorii reciproce. Oamenii își împrumutau ceea ce era necesar și vital, fără să existe teama că debitorul nu-i va restitui creditorului ceea ce primise cu inima deschisă. Însă, în preajma secolului al XIII-lea, Europa medievală considera camăta un păcat deosebit de greu, pentru că semăna cu o extorcare în condiții complet inegale, mai ales în lipsa piețelor de credit și de asigurări. Această practică, condamnată și în Vechiul Testament, era ilegală încă din anul 800, din timpul împăratului Carol cel Mare (743-814). Și alte culturi, de la Mesopotamia antică, până la Grecia antică, susțineau că însăși existența cametei este anacronică, trebuind ca banii să rămână sterili, așa cum comenta Aristotel. În Europa medievală, Dante, în celebra sa Divina Comedie, îi încadra pe cămătari în al șaptelea cerc al iadului. Presiunea acestui păcat era atât de copleșitoare, încât fiul unui mare bancher al vremii, Reginaldo Scrovegni, pentru a șterge acest păcat din conturile familiei sale, a comandat o capelă pictată cu fresce de către celebrul artist italian Giotto di Bondone (1267-1337). Multe secole de-a rândul, mecenatul și filantropia au reprezentat formule aplicate de marile familii renascentiste în încercarea, uneori disperată, de a-și cumpăra liniștea eternă. Așa cum au remarcat José Scheinkman and Edward Glaeser, fenomenul cămătăriei funcționa, interzicerea ei având efectul neprevăzut de reducere a inegalității în societate: săracii se puteau împrumuta foarte ieftin, iar bogații nu puteau să își sporească pasiv avuția. Stigma pusă de vremuri asupra cametei și cămătarilor a continuat până în jurul anului 1500.
Așa cum remarcase istoricul francez Jacques Le Goff (1924-2014) în lucrarea sa, Banii și viața, „Iniţiatorii capitalismului sunt cămătarii, negustorii de viitor, negustorii timpului, încă din secolul al XV-lea... Aceşti oameni sunt creştini. Ceea ce îi opreşte încă în pragul capitalismului este nu consecinţa pământească a condamnării cametei de către Biserică, ci frica, frica apăsătoare de iad. Într-o societate în care orice conştiinţă este o conştiinţă religioasă, piedicile sunt mai întâi - sau în ultimă instanţă - religioase. Speranţa că va scăpa de iad datorită purgatoriului permite cămătarului să facă să înainteze economia şi societatea secolului al XIII-iea către capitalism.”1 Biserica Catolică a creat posibilitatea, prin inovația numită purgatoriu, ca acești proto-actori ai capitalismului să se poată manifesta cât mai liber cu putință pe un teren defrișat de obstacole morale și prejudecăți religioase. În comparație cu vituperațiile lansate de cardinalul de Vitry, secolele XV-XVI găsesc Biserica Catolică într-o postură evident favorabilă acordării de bani cu dobândă. Cavalerii Templieri se pare că au înființat chiar prima bancă din Europa în jurul anului 1100, iar în 1462 chiar funcționau, fiind înființate de călugării franciscani, așa numitele monti di pietà sau case de amanet fără scop lucrativ. În preajma anului 1500, în întreaga Europă se foloseau destul de intens și erau permise chiar anumite instrumente de creditare cu dobândă. Se dorea ca acestea să funcționeze precum instituțiile de microfinanțare și dezvoltare comunitară de astăzi din Bangladesh, așa-numitele Grameen Bank.
Întrebarea care se pune este: cum de a dispărut interdicția de a folosi camăta? O explicație vine pe filiera economiștilor americani Robert Ekelund Jr., Robert Hébert și Robert Jollison. Aceștia au arătat că apariția unui competitor eficient pe piața religiei, Protestantismul, care avea o ofertă dogmatică bazată pe ritualuri şi servicii religioase mai ieftine decât Catolicismul, a condus la reducerea costurilor de tranzacție pentru credincioși.2 În această situație, Biserica Catolică a plusat, devenind mai indulgentă cu perceperea de camătă. De asemenea, dezvoltarea urbană și înflorirea comerțului solicitau fluxuri de bani, astfel că împrumuturile deveniseră foarte profitabile, neacordarea lor scumpind extrem de tare costul de oportunitate asociat. Un alt aspect este legat de schimbarea mentalității legate de camătă, schimbare produsă și transmisă chiar de către Biserica Catolică prin intermediul scolasticilor. Scolasticii erau intelectuali par excellence, studiind, în marile centre universitare ale timpului, drept roman, filosofie greacă și știință arabă. Mulți dintre ei au înțeles, cu multe secole în urma economiștilor liberali clasici, că doar prețul pieței este cel just. Au înțeles și rolul dobânzii din perspectiva creditorului. Spre exemplu, au sugerat că acesta ratează șansa de a-i investi mai bine într-un alt proiect, asumându-și riscul de a rata oportunitatea în favoarea ajutorării celui aflat la ananghie.
Scolasticii nu au tranșat definitiv aceste dispute ideatice, însă au tras un semnal de alarmă esențial. Anume că lumea afacerilor este strict legată de moralitate, ceea ce astăzi am pierdut aproape cu desăvârșire. Ne ghidăm după un homo economicus procustian, o paiață de cârpă... Mai presus de moralitate și iubirea aproapelui, punem individualismul golit de conținut și sens, concurența agresivă și rece, sensul rațiunii și al câștigului în locul celui al inimii. Oare ce ar gândi astăzi despre lumea în care trăim un scolastic din secolele XV-XVI, spre exemplu de la celebra Școală de la Salamanca?
Inima sus!
1 Jacques Le Goff (1993). Banii şi viaţa. Economie şi religie în Evul Mediu. Editura Erasmus, București, p. 103.
2 Ekelund, Robert Jr., Robert Hebert, Robert Jollison (2006). The Marketplace of Christianity, The MIT Press, Cambridge, p. 133.
Aurelian-Petruş Plopeanu este cercetător CS II dr. habil. și director al Departamentului de Ştiinţe Socio-Umane, Institutul de Cercetări Interdisciplinare din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cadru didactic asociat al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor
Cuvinte cheie: + dobanda, camata, stiinta economica, imprumuturi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Un nou hotel, de 4 stele, va fi construit la Iași, în Păcurari. Încep lucrările anul acesta?
Ministrul Mediului: În România, la fabrica Ford, se va produce curând primul autoturism electric
Cârnaţii din topor vor fi protejaţi în UE. Urmează ”Carnea afumată la garniţă din Vâlcea”
Trump incapabil să garanteze plata celor 454 de milioane de dolari pentru fraudă (avocaţi)
Diana Șoșoacă spune că a fost filmată la duș: "Dacă nu-mi dau demisia vor da filmări intime"
Produse din hârtie: Esențiale în igiena și confortul zilnic (P)
Numărul trei din Hamas a fost ucis de o operaţiune israeliană, afirmă SUA
Idei de cadouri pentru cei dragi - Cum să îi surprinzi plăcut! (P)
Revine zăpada la Iaşi: Lapoviță sau ninsoare în mare parte din țară, până joi seară
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |