
Dobânzi mai mici la credite? „Va trebui să avem răbdare şi să lăsăm politicile restrictive să-şi facă treaba“

Reducerea dobânzilor la împrumuturi pare, cel puțin pe termen scurt și mediu, aproape imposibilă. Inflația nu scăzut semnificativ, iar șefii băncilor centrale se tem să facă un pas decisiv în acest sens. Recent, BNR a decis menținerea dobânzilor la cotele din prezent, iar președintele celei mai puternice bănci din lume a avertizat că încă nu este momentul ca dobânzile să fie tăiate.
Creșterea prețurilor a fost încetinită, avansul înregistrat nu mai este cel din anii 2022-2023, dar cu toate acestea procesul este unul lent. Atât în România, dar și în Europa sau SUA, inflația se menține la cote ridicate, ceea ce nu lasă marjă prea mare de manevră băncilor centrale, care sunt constrânse să mențină dobânzile la cote ridicare sau chiar să se gândescă, uneori, la creșteri. Ultimele date arată că reducerile modeste ale inflației fac aproape imposibilă, cel puțin pe termen scurt, reducerea ratelor dobânzilor.
BNR menține rata dobânzii de politică monetară la 7% pe an
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%. Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie 2023. „Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 13 mai 2024, a hotărât următoarele: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an; menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an; menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit“, informează BNR.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 iulie 2024. Rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,61%, de la 7,23% în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creșterii prețurilor alimentelor.
Rata anuală a inflației a revenit astfel în martie la nivelul de la finele anului trecut, în condițiile în care creșterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de prețurile energiei electrice, combustibililor și produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflației de bază și de descreșterea dinamicii prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1% în martie, de la 8,4% în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, precum și dinamica în scădere a prețurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mărit al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influențele creșterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.
Citiți aici integral ediția Ziarul de Business nr. 7
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 6,7% în martie 2024, de la 7% în luna decembrie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 8,5% în martie 2024, de la 10,4% în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în martie 2024 la 8,3%, de la 9,7% în decembrie 2023.
Noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,5% în trimestrul IV 2023 față de trimestrul precedent, dar și creșterea dinamicii anuale a acesteia la 3%, de la 1,9% în trimestrul III 2023. Potrivit noilor date, creșterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susținută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală de două cifre s-a cvasi-dublat în acest trimestru, ajungând la 21,4%. Un aport semnificativ a fost adus și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reaccelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut.
Scădere modestă a ratei inflației în România
Rata anuală a inflației în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 a fost 5,9%, anunță Institutul Național de Statistică (INS), fiind cea de-a treia scădere consecutivă a acestui indicator. Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie. Indicele prețurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,08%. Rata inflației de la începutul anului (aprilie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 2,4%. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 a fost 5,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) față de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) a fost 8,1%“, arată datele INS. Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%.
Rata anuală a inflației în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2023 – aprilie 2024) față de precedentele 12 luni (mai 2022 – aprilie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 8%.
Mărfurile alimentare s-au scumpit în aprilie cu 2,07%, față de aprilie 2023, și cu 0,37% față de martie 2024. La această categorie cel mai mult s-au scumpit conservele din fructe, cu 10,78%, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, și cu 0,19% față de martie 2024. Carnea de bovine s-a scumpit, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, cu 9,25%, berea cu 8,97%, vinul cu 8,39%, iar băuturile alcoolice cu 8,24%. Cel mai mult s-a ieftinit făina, cu 30,34%, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, care s-a scumpit însă cu 0,31% față de martie 2024.
Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,17%, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, și s-au ieftinit ușor, cu 0,35% față de martie 2024. Aici detergenții s-au scumpit cel mai mult, cu 25,64%, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, și cu 2,04% față de martie 2024. Cel mai mult s-au ieftinit gazele, cu 10,79%, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, dar și față de martie 2024. Serviciile s-au scumpit cu 10,05%, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, și cu 0,63% față de martie 2024. Aici cel mai mult s-au scumpit serviciile poștale, cu 26,25%, în aprilie 2024, față de aprilie 2023, și cu 0,01% față de martie 2024.
Riscurile vin din piața muncii și dinamica salariilor
Rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026). În ședința de săptămâna trecută, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
„Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreșterii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026)“, arată raportul BNR.
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, a căror acțiune dezinflaționistă va slăbi însă progresiv, și mai pronunțat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.
Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie, se menționează în raportul BNR.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune. Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul IV 2023, în condițiile în care variația anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut mult mai pronunțat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7%, de la 9,2%.
Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto și-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent. În schimb, producția industrială și-a prelungit contracția în termeni anuali pe ansamblul intervalului, deși s-a redresat ușor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcții a suferit un declin pronunțat față de aceeași perioadă a anului anterior, după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent și-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Pe piața muncii, noile date arată o încetinire pronunțată în februarie a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie, dar și o scădere semnificativă a ratei șomajului BIM în martie, după mai multe trimestre de relativă stagnare la un nivel mediu de 5,6%. În același timp, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus doar ușor față de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, în principal pe seama evoluțiilor din comerț și servicii, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se mărească, deși mai temperat și cu un aport major al sectorului construcții.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas stabile în aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat ascensiunea – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar și ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie și s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în martie 2024, dar vizibil mai temperat, ajungând la 4,7%, de la 4,9% în februarie, în condițiile în care noua descreștere relativ pronunțată de ritm consemnată în această lună de componenta în valută a fost însoțită de accelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,9% în martie, de la 68,7% în februarie.
Ce spune șeful celei mai puternice bănci din lume despre reducerea dobânzilor
Președintele Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed), cea mai influentă și puternică bancă din lume, Jerome Powell, a reiterat marți că inflația încetinește mai lent decât se aștepta și că banca centrală va lăsa dobânzile neschimbate o perioadă lungă de timp, transmite CNBC. Vorbind la adunarea generală anuală a Asociației Bancherilor Străini de la Amsterdam, liderul băncii centrale americane a menționat că dezinflația rapidă care a avut loc în 2023 a încetinit considerabil în acest an și a determinat o regândire a direcției spre care se îndreaptă politica monetară.

Jerome Powell, președintele Rezervei Federale a Statelor Unite
„Nu ne așteptam să fie un drum lin. Dar aceste [valori ale inflației] au fost mai mari decât cred că se aștepta cineva. Ceea ce ne-a spus este că va trebui să avem răbdare și să lăsăm politicile restrictive să-și facă treaba“, a spus Powell. Deși se așteaptă ca inflația să încetinească pe parcursul anului, el a remarcat că acest lucru nu s-a întâmplat până acum. „Cred că este într-adevăr o chestiune de a menține politica la ritmul actual mai mult decât se credea“, a spus el.
Cu toate acestea, el a repetat și că nu se așteaptă ca Fed să majoreze dobânzile. Fed a menținut dobâda cheie de împrumut overnight într-un interval țintit de 5,25%-5,5%. Dobânda este la acest nivel din iulie, fiind cel mai ridicat din ultimii 23 de ani. „Nu cred că este probabil, pe baza datelor pe care le avem, ca următoarea mișcare pe care să o facem să fie o creștere a dobânzii. Cred că este mai probabil că suntem într-un loc în care menținem dobânda de politică“, a spus el.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, se așteaptă la vremuri grele
În acest context, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că nu va fi ușoară corecția fiscală și a precizat că a participat la câteva corecții fiscale, chiar și în calitate de premier și a afirmat că a atunci când a vrut să taie de la Ministerul de Interne un reprezentant al acestei instituții l-a întrebat dacă vrea ca polițiștii să alerge după hoții pe biciclete sau pe jos și că nu erau nici bani de benzină.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu
Mugur Isărescu a fost întrebat, miercuri, într-o conferință de presă, cât de mare crede că este riscul privind deficitul bugetar într-un an electoral și cum vede evoluția fiscal-bugetară inclusiv asupra inflației.
„Impactul este important, este poate cel mai important impact asupra inflației, dar Banca Națională lucrează cu datele care există. Nu ne apucăm să facem proiecții sau decizii de politică monetară în afara realității. De aceea suntem și mai prudenți când coborăm rata de politică monetară, trebuie să fim într-un fel contraciclici până la momentul în care nu creăm o recesiune, într-adevăr, nu vrem acest lucru, dar să ținem mai strâns politica monetară. Este absolut necesar și încurajăm pe căile pe care putem să le avem și noi, guvernul să facă această corecție fiscală, dar este greu, recunoaștem, într-un an și electoral și cu aceste discuții nesfârșite despre cum să se facă corecția fiscală“, a afirmat Isărescu.
El a explicat că această corecție fiscală nu se poate face numai pe partea de cheltuieli.
„Corecția fiscală nu va fi ușoară, nu se poate face numai pe partea de cheltuieli. În momentul în care ai venituri sub 27% și spui numai că ponderea salariilor, bugetarilor sunt ca pondere cele mai mari din Europa, nu ai în vedere un lucru esențial, că sunt cele mai mari pentru că 27% este cel mai mic din Europa. Deci discuțiile după mine vor fi relativ dificile. Eu am participat la corecții fiscale de câteva ori, inclusiv în calitate de premier. Mi-aduc aminte că în anul 2000 am încercat și eu să fac niște corecții fiscale, să tai de ici, de colo. Și am văzut că mi s-au părut cam mari la Ministerul de Interne. Ia mai corectați puțin aici. Și a venit un reprezentant al Ministerului de Interne și ne-a spus haideți, domn’ premier, ce vreți să facem să alergăm după hoți cu bicicletele sau pe jos? N-avem nici bani de benzină. Ei cu bolid și noi cu bicicleta. Deci atenție mare la încercarea de a tăia numai pe partea de cheltuieli și făcând comparații care nu sunt potrivite. Mai mult nu pot să spun, într-un an electoral, am spus deja multe. Am spus-o pentru că am fost și eu premier și știu cât de greu este să faci o corecție fiscală“, a mai declarat Mugur Isărescu.
Publicitate și alte recomandări video