Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Documente declasificate: Helmut Kohl s-a opus extinderii NATO către Est

GALERIE
helmut kohl gorbaciov
  • helmut kohl gorbaciov
- +

Cancelarul conservator german Helmut Kohl şi ministrul său de externe, liberalul Hans Dietrich Genscher, s-au opus extinderii NATO către Est, iar această poziţie a fost descrisă de cel din urmă drept o concesie în negocierile ce au permis reunificarea Germaniei, relevă documente declasificate şi prezentate de săptămânalul Der Spiegel în ediţia sa de la sfârşitul acestei săptămâni, relatează vineri agenţia spaniolă de presă EFE.

Conform acestor documente, Genscher considera că o extindere a NATO către Est nu răspundea intereselor Germaniei şi, cu toate că recunoştea că ţări precum Polonia sau Ungaria ar avea dreptul să intre în NATO, în acel moment era important, din punctul său de vedere, ca ţările est-europene să nu se folosească de acest drept.

În schimb, Genscher a încercat să creeze formule alternative aderării la NATO care să fie acceptabile pentru Uniunea Sovietică, ce încă exista atunci, relevă documentele din anul 1991.

Kohl şi Genscher se temeau că extinderea NATO le-ar da muniţie oponenţilor preşedintelui sovietic Mihail Gorbaciov şi că acesta ar fi sfârşit prin a pierde puterea.

“Statele fostului Pact de la Varşovia intenţionau să adere la NATO. În conversaţii confidenţiale, au fost convinse să renunţe la acest obiectiv”, a spus la un moment dat Genscher, conform documentelor citate.

În discuţii cu oficiali din alte ţări, ministrul de externe german a spus în mod direct sau indirect că, în cadrul negocierilor care au condus la reunificarea Germaniei, concretizate în Tratatul 2+4, el a oferit drept concesie ne-extinderea NATO către Est.

Un asemenea angajament, care în ultima vreme a fost adesea evocat de politicienii ruşii şi folosit de Rusia inclusiv în justificarea agresiunii sale împotriva Ucrainei, nu a fost însă înscris în Tratatul 2+4, semnat de cele două Germanii de dinaintea reunificării lor (RFG şi RDG) şi de cele patru puteri aliate din Al Doilea Război Mondial, respectiv SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa.

Primul val al extinderii NATO către Est a avut loc în 1999, după ce Helmut Kohl a fost înlocuit în postul de cancelar de social-democratul Gerhard Schroeder, iar la conducerea diplomaţiei germane se afla ecologistul Joschka Fischer. Hans Dietrich Genscher plecase de la conducerea Externelor în anul 1992.

Helmut Kohl se temea că prăbuşirea Uniunii Sovietice ar avea ca efect o “catastrofă”, motiv pentru care se opunea independenţei celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia), mai relevă documentele declasificate.

După ce aceste trei state au devenit independente, Kohl a spus într-o discuţie cu preşedintele francez de la acea vreme, Francois Mitterand, că acesta este un “drum greşit” şi a estimat că statele baltice ar fi trebuit să aştepte circa un deceniu înainte de a face un asemenea pas.

Când dezintegrarea URSS devenise iminentă, Kohl a apreciat că Ucraina ar trebui să facă parte dintr-o confederaţie cu Rusia şi cu alte republici sovietice. În noiembrie 1991, cu o lună înaintea destrămării oficiale a URSS, cancelarul german i-a propus preşedintelui rus Boris Elţîn să-l lase să încerce să îi influenţeze în acest sens pe liderii ucraineni.AGERPRES

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri