Documente „strict confidențiale”: Ciolacu, Iohannis & Ciucă au fost avertizați încă din august 2024 că România se îndreaptă către un dezastru bugetar

Pe 31 octombrie 2024, poșta militară a Serviciului Român de Informații prelua un document de la Ministerul Finanțelor adresat către trei dintre cei mai importanți oameni din statul român. Eticheta „strict confidențial” din dreapta sus a documentului și cuvântul „URGENT” – scris cu litere mari deasupra borderoului cu lista destinatarilor – indicau că este vorba de un înscris important.

Hârtia a plecat în trei direcții: Cotroceni, Palatul Victoria și Palatul Parlamentului. Destinatarii: Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – președintele, premierul și președintele Senatului de la acea vreme.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului general consolidat pe primele 9 luni” – documentul semnat de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenția că finanțele României sunt în picaj.

Cei patru oficiali ai statului român avertizau:

„În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ținta asumată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar.”

Nu era primul document de acest fel pe care Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă îl primeau pe acest subiect. Și nu avea să fie nici ultimul. Europa Liberă a intrat în posesia a șase documente oficiale – toate etichetate „strict confidențial” – prin care cei enumerați mai sus au fost informați, între august și decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.

Înalții demnitari știau din decembrie că austeritatea e inevitabilă

Ultimul dintre documentele trimise către Iohannis, Ciolacu și Ciucă prefața o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuie să le ia în așa fel încât țara să nu intre în incapacitate de plată.

Înscrisul menționează, de pildă, că Executivul trebuie să adopte o serie de măsuri urgente privind salariile bugetarilor, sporurile și tichetele de vacanță ale acestora, dar și în privința posturilor de la stat și „a drepturilor pentru anumite categorii de angajați”. Dacă nu s-ar lua acele măsuri, deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut ajunge la 14,3% din PIB, avertizau oficialii finanțiști (în condițiile în care când regula europeană pentru o țară sigură financiar este un deficit de 3%, n.r.).

Una dintre propunerile de atunci era, de pildă, ca salariile și pensiile publice să fie înghețate la nivelul anului 2024, și nu actualizate cu rata inflației. Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie.

Ce mai scria în avertismentele Ministerului Finanțelor către premier, președinte și șeful Senatului

În nota de avertizare din august 2024, de pildă, adresată premierului Marcel Ciolacu, Ministerul de Finanțe reamintea că bugetul întocmit la începutul anului trecut fusese făcut cu o țintă a coborârii deficitului bugetar până la 5% din PIB, adică minusul din trezoreria țării să nu depășească 86,6 miliarde de lei.

În realitate – a depășit 153 de miliarde de lei, adică a fost aproape dublu decât se angajase guvernul Marcel Ciolacu 1.

Pe 31 iulie 2024, adică în primele șapte luni ale anului, deficitul depășise deja 4% din PIB.

„Ritmul de creștere al cheltuielilor totale față de anul precedent este de 23% în timp ce ritmul de creștere a veniturilor faţă de anul precedent este de doar 15% cu impact de asemenea asupra deficitului bugetar”, se arăta în nota etichetată „strict confidențial”.

Prin urmare, Guvernul și-a asumat că România nu mai poate avea un deficit de 5% din PIB în 2024 și a modificat ținta la mijlocul lunii august cu aproape 14 miliarde de lei, echivalentul a aproape 0,8 din PIB.

Ministerul de Finanțe îl mai avertiza pe prim-ministru că alte 15 miliarde de lei vor fi necesare până la finalul lui 2024 pentru asigurarea cofinanțărilor la investițiile europene și la cele naționale, din bani publici, prin programele locale de dezvoltare – Anghel Saligny, Compania Națională de Investiții și PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală).

• Citește ancheta integral pe Europaliberă.ro. 

Publicitate și alte recomandări video