Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Doi ani de la alegeri: cifrele

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

S-au împlinit, ieri, doi ani de la ultimul scrutin legislativ, câştigat de o manieră categorică de Partidul Social Democrat (PSD) şi partenerul său, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). Despre consecinţele votului din 11 decembrie 2016, precum şi despre modul în care cele două partide se achită de obligaţia guvernării, am discutat şi vom mai discuta. Rândurile de mai jos îşi propun doar să readucă în atenţia cititorilor câteva cifre.

Victoria din 2016 este cel mai mare succes obţinut de PSD (şi antecesorii săi) într-un scrutin legislativ în care candidează fără aliaţi notabili, din 1992 încoace. Au fost circa 3,2 milioane de voturi, reprezentând 45% din totalul celor valabil exprimate, în condiţiile unei prezenţe la vot de aproape 45%. Prin comparaţie, în anul 2000, când PSD era aliat cu Partidul Umanist Român, iar legislativele s-au suprapus cu primul tur al prezidenţialelor, s-au obţinut aproape 4 milioane de voturi, reprezentând 37% din totalul celor valabil exprimate, la o prezenţă mult mai mare, de 65%. Cu alte cuvinte, declinul în valoare absolută a fost tolerabil. Nici schimbarea demografică, nici migraţia, nici alţi factori nu au afectat în mod dramatic potenţialul politic al partidului. Capacitatea de menţinere şi regenerare a bazei de sprijin este remarcabilă. De altfel, dacă privim datele din primul tur al prezidenţialelor din 2014, observăm că Victor Ponta obţinuse peste 3,8 milioane de voturi, la o prezenţă de circa 53%.

Competiţia din 2016 ne readuce în atenţie balanţa de putere între PSD şi primii  doi competitori ai săi din tabăra de centru-dreapta, luaţi împreună indiferent de modul în care au candidat. Excludem momentul 2012, când PSD şi PNL merg împreună, şi ne rămân celelalte alegeri, din 1992 încoace. În 1992 şi 1996, adversarii PSD sunt CDR şi PD; între 2000 şi 2008, ei sunt PNL şi PD (în 2004 merg împreună); pentru 2016, ei sunt PNL şi USR. Observăm că rezultatele din 2008 sunt cele mai rele pentru PSD, inclusiv din această perspectivă (ele reprezintă, oricum, minimul istoric al acestui partid), Dar, trecând în zona cealaltă a tabloului, se observă că scrutinul din 2016 este foarte dezechilibrat în favoarea PSD: 3,2 milioane de voturi pentru PSD şi circa 2,1 milioane pentru PNL şi USR, însumate (aproape 1,5 milioane pentru PNL, puţin peste 600.000 pentru USR). Mai favorabil social-democraţilor a fost doar cel din anul 2000, când raportul a fost de circa 4 milioane de voturi PSD versus un total de 1,5-1,7 milioane pentru PD şi PNL. Însă, pe de altă parte, dacă renunţăm la condiţia limitativă ca adversarii să fie „de centru-dreapta“ şi să poată coopera, la guvernare sau în opoziţie, şi ne referim pur şi simplu la primii doi adversari ai PSD, atunci scrutinul din 2000 ni se arată mai puţin dezechilibrat: am avea PRM şi PD, cu un total de 2,9-3,1 milioane de voturi. Altfel spus, o diferenţă relativ egală cu cea din 2016. În orice caz, oricare din aceste două abordări ar fi cea preferată, am ajunge la concluzia că rezultatele de acum doi ani reflectă slăbiciunea alternativei la PSD.

În fine, opţiunea ALDE de a participa pe liste proprii în alegeri, din postura de partener potenţial al PSD, este o noutate, iar faptul că a reuşit să acceadă în parlament trebuie notat. În 2004 şi 2008,  Partidul Umanist Român (redenumit ulterior Partidul Conservator - PC) a candidat pe liste comune cu PSD, iar în 2012 cele două partide mici (PC şi Uniunea Naţională pentru Progresul României - UNPR) şi-au făcut loc lângă cei mari (PSD şi PNL). Nu pot fi trecute cu vederea cazurile interesante din anii 1990: Partidul Socialist al Muncii, partener pe care PSD nu şi-l asuma deschis, reuşeşte intrarea în Parlament în 1992, dar nu şi în 1996;  Partidul Democrat Agrar pătrunde, în 1992, doar în Senat, nu şi în Cameră. Pentru ambele formaţiuni, a fost începutul sfârşitului existenţei lor politice, pentru că nu aveau baze electorale distincte de cea a PSD. Evident că această idee a bazei electorale distincte explică, în parte, decizia ALDE în 2016. Cu cele în jur de 400.000 de voturi obţinute pe cont propriu, reprezentând 5.6-6 procente, formaţiunea domnului Tăriceanu poate susţine că prezenţa ei asigură continuarea modelului de colaborare din USL.

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri