marti, 19.03.2024
Douăsprezece exemplare de zimbri, care provin din rezervaţii şi centre de reproducere din Suedia, Germania şi Slovacia, vor ajunge în această primăvară în Munţii Făgăraş.
Zimbrii fac parte din proiectul de reintroducere dezvoltat de Fundaţia Conservation Carpathia, prin programul Life al Comisiei Europene, şi au fost aduşi în noul ţarc de carantină şi aclimatizare, începând cu luna noiembrie a anului trecut, în mai multe etape.
Reintroducerea zimbrilor în Munţii Făgăraş, la Dobroneagu va avea loc în apropierea comunei Nucşoara, jud. Argeş, de unde 12 zimbri vor fi eliberaţi, în această primăvară.
Lansat în 2019, programul de repopulare a Munţilor Făgăraş cu zimbri, mai cuprinde alte două puncte de reintroducere a zimbrilor: Bunea, aflat pe raza comunei Rucăr, şi Lereşti. Zonele de reintroducere şi de eliberare a zimbrilor sunt situate la distanţă de localităţi, sunt atent studiate, astfel încât specia să aibă condiţii optime de trai şi de hrană.
Din 2019 până în prezent, prin programul de reintroducere a zimbrilor derulat de Fundaţia Conservation Carpathia au fost reintroduşi 36 de zimbri, însă în această primăvară acestora li se vor adăuga încă 22 de exemplare. Aceştia se află în cele trei ţarcuri de aclimatizare, după cum urmează: 12 la Nucşoara, 5 la Bunea şi 5 la Lereşti.
Obiectivul final al proiectului este eliberarea a 75 de exemplare până la jumătatea anului 2024.
Drumul zimbrilor în Munţii Făgăraş începe într-unul dintre cele trei ţarcuri de carantină şi aclimatizare amplasate pe terenurile aflate în proprietatea Fundaţiei Conservation Carpathia. După parcurgerea perioadei de carantină de 30 zile, zimbrii sunt transferaţi în ţarcul pentru aclimatizare unde rămân până în momentul eliberării. În funcţie de perioada anului în care sunt aduşi, zimbrii pot sta în zona de aclimatizare până la 6 luni, timp în care se vor adapta la noile condiţii de mediu.
Ţarcul de la Nucşoara are o suprafaţă de 76 de ha, şi la fel ca celelalte, este amenajat în mijlocul sălbăticiei, iar condiţiile de aici sunt similare cu cele din libertate. Acesta dispune de facilităţi de hrănire, depozitare a hranei şi adăpare şi este format din două părţi: zonă de carantină, de aproximativ 3-4 ha şi zona de aclimatizare de 72 ha.
Ţarcul de aclimatizare este delimitat de un gard electric, special creat astfel încât fauna autohtonă să poată circula în interior, iar zimbrii să se obişnuiască cu prezenţa altor specii. Construcţia durează aproximativ 60 de zile şi este realizată de echipa de rangeri ai fundaţiei.
În perioada în care zimbrii sunt în carantină şi aclimatizare, rangerii Fundaţiei le verifică zilnic starea de sănătate, le oferă hrană şi înregistrează într-o aplicaţie special creată diverşi parametri care permit monitorizarea şi evoluţia fiecărui exemplar.
„Gradul de adaptare a zimbrilor eliberaţi până în prezent în Munţii Făgăraş este unul bun, aceştia extinzându-şi treptat arealul în zone cu habitate favorabile. Din această primăvară vom putea urmări zimbrii din noul punct de reintroducere de la Dobroneagu-Nucşoara, o zonă care oferă condiţii la fel de bune pentru a susţine o populaţie viabilă pentru specie. Prin implementarea acestui proiect, obiectivul Fundaţiei Conservation Carpathia este de a forma o populaţie de zimbri care să fie independentă, cu o stare de sănătate corespunzătoare şi care să fie eficientă ecologic. Pe termen lung, succesul poate fi exprimat în raport cu extinderea arealului şi existenţa schimbului de indivizi pe cale naturală între populaţii învecinate de zimbri, aflaţi în libertate" , explică Adrian Aldea, manager introducere specii în cadrul Fundaţiei Conservation Carpathia.
Considerat drept cel mai mare mamifer de uscat din Europa, zimbrul (Bison bonasus) este un animal erbivor, cu dieta foarte variată, ocupându-şi până la 80% din zi pentru a se hrăni. Astfel, zimbrii au un rol important în conservarea biodiversităţii, susţinând un echilibru între ecosistemele forestiere şi de pajişti, poienile şi pădurile fiind menţinute prin păşunatul acestora.
Programul de populare cu zimbri din Munţii Făgăraş se realizează în cadrul proiectului „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munţilor Carpaţi, România”, LIFE18 NAT/RO/00108. Principalul scop al proiectului este reconstrucţia habitatelor degradate şi aplicarea unor măsuri de conservare, care să permită refacerea proceselor naturale şi crearea de beneficii comunităţilor locale din zona Munţilor Făgăraş.
Proiectul este implementat de Fundaţia Conservation Carpathia cu partenerii între anii 2019-2024, cu sprijin financiar din partea Fundaţiei Arcadia prin Endangered Landscapes Programme şi din partea Comisiei Europene prin programul LIFE.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Fosta actriţă porno Stormy Daniels îşi prezintă versiunea privind relaţia cu Trump
Medic: Să nu uităm că accidentul vascular cerebral se poate face şi la copii
Prognoza meteo: Ne aşteaptă un început de aprilie mai călduros decât normalul termic
Dan Voiculescu șantajează PSD-PNL cu candidatura lui Piedone la Primăria Capitalei
Iubitul Arynei Sabalenka, Konstantin Koltsov, a murit la vârsta de 42 de ani
Azi, Simona Halep revine pe teren. De la ce oră ar putea începe partida
Interviu ZdI TV - Bilanț la Tomești: ce s-a construit și ce urmează
Câteva observaţii din dronă asupra întâmplărilor nefericite de la Vniversitate
Ce relații comerciale mai are Iașul cu Rusia. S-a redus diferența dintre importuri și exporturi
Pasionații de programare și hardware se pot înscrie la concursul național iTEC
Fiscul vrea să-i scoată la mezat bunurile unei femei care a avut un atelier de confecții
Peisagiștii evită să participe la o licitație a Primăriei pentru finalizarea unor „părculețe”
FOTBAL Leo, trezeşte-te, că nenoroceşti fotbalul ieşean! Cine-i arată lui Grozavu bârna din ochi?
Lista celor 10 finaliști pentru Premiul Național pentru Proză „Ziarul de Iași” 2024
In memoriam Paulică Răileanu, un reputat profesor al Politehnicii ieșene
Lista școlilor unde pot începe lucrări: Primăria a semnat opt contracte
Bosch va monta pe tramvaiele din Iași sisteme „inteligente” pentru evitarea accidentelor
O tânără din Iaşi, designer pentru celebrul brand adidas. A absolvit London College of Fashion
Proiectul A8 a ajuns „bătaia de joc a Guvernului Ciolacu/Ciucă”
O hoaţă a atacat o femeie chiar dacă era însoţită de un bărbat
NATO, confruntarea Vestului cu Rusia, ambițiile lui Klaus Iohannis
„D-ale noastre, ale studenţilor”. Tableta de duminică: astăzi, despre „gen”, „deci” şi „fără deci”!
VIDEO Dronele ucrainene au pătruns 1.000 de km în Rusia și au aruncat în aer două rafinării
VIDEO Un român este cel care a dat ”voce” deșertului Arrakis în superproducția Dune 2. Cine este
Duelul reftorilor sau cum reftorul Tudorel a întins floreta iar reftorul Caşcaval i-a luat maul
VIDEO Explozie puternică la o rafinărie din Rusia lovită de drone ucrainene
Anual, la nivel mondial, 1 milion de persoane mor din cauza poluării atmosferice
VIDEO Meciul Alcaraz – Zverev de la Indian Wells, întrerupt din cauza unui roi de albine
Substanţă cancerigenă, descoperită în unele produse împotriva acneei
Cosmin PAȘCAAlianţa PSD-PNL, mai puternică decât Putin? |
Briscan ZARABunici obraznici |
Cristina DANILOVNoi, femeile |
Nichita DANILOVÎntre artă şi credinţă |