Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

DOLIU în lumea culturală ieșeană. S-a stins criticul de teatru şi film Ștefan Oprea

GALERIE
critic
  • critic
- +

Azi s-a stins din viaţă criticul de teatru şi film Ştefan Oprea, una dintre personalităţile de marcă ale culturii ieşene.

Ștefan Oprea s-a stins din viaţă la vârsta de 86 de ani, fiind un apreciat dramaturg, prozator şi critic de teatru şi film. Acesta a ajutat la formarea a numeroşi oameni de cultură ieşeni, având o activitate culturală remarcabilă.

Ştefan Oprea s-a născut pe data de 26 septembrie 1932 în familia funcţionarului Vasile Oprea şi a soţiei acestuia, Aneta. A urmat şcoala primară în satul Coarnele Caprei, cursul secundar la Liceul „C. Negruzzi” din Iaşi, studiile medii la Şcoala Normală „Vasile Lupu” din Iaşi şi apoi Facultatea de Filologie a Universităţii din Iaşi. Ulterior a urmat studii post-universitare de limba engleză. A obţinut în anul 2000 titlul de doctor în filologie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi cu teza „Eminescu, omul de teatru”.

După absolvirea facultăţii a lucrat ca redactor cultural la ziarul Flacăra Iaşului, a fost şeful secţiei arte, secretar general de redacţie apoi în perioada 1970-1979, redactor-şef adjunct în perioada 1979-1993 şi publicist comentator în perioada 1993-1996 la revista Cronica, redactor-şef al revistei Dacia literară  în perioada 1996-2005 şi consilier şef al Inspectoratului de Cultură din judeţul Iaşi în perioada 1993-1996. A ocupat postul de conferenţiar la Facultatea de Teatru a Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi în perioada 1992-2006.

Activitatea de critic de teatru şi film a profesorului Ştefan Oprea a fost recunoscută prin decernarea mai multor premii: Premiul de critică al A.T.M. (1982); Premiul revistei Tomis (1987); Premiul Salonului de Carte, Iaşi-Chişinău (1996); Premiul Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, A.I.C.T. (1997; 2001, secţia română) şi Premiul pentru întreaga activitate al Uniunii Teatrale din România (UNITER) (2012). De asemenea, a fost decorat în anul 2002 cu Ordinul naţional Pentru Merit în grad de Cavaler „pentru meritele avute în creaţia artistică şi promovarea culturii româneşti în ţară şi peste hotare, pentru abnegaţia deosebită în slujirea instituţiilor culturale din Moldova”.

Cu ocazia aniversării a 80 de ani de viaţă, fosta lui studentă Alina Ilaşcu-Paraschiv a coordonat publicarea volumului omagial Ştefan Oprea, faţă şi profil în 80 de fărâme (Ed. Dana Art, Iaşi, 2012), în care au fost incluse 80 de fragmente critice, interviuri, consemnări, mărturisiri, semnate de specialişti recunoscuţi.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri