anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

duminica, 26.06.2022

Dorul şi amintirea de-a pururi

GALERIE
Grigore Ilisei - lucrare de Zamfira Birzu
  • Grigore Ilisei - lucrare de Zamfira Birzu
- +

În acest Floral 2022, în ziua de 18, cu 80 de ani în urmă, a venit pe lume în Bălăbăneşti, judeţul Covurlui, Ecaterina Şerbu, din 22 noiembrie 1965 Ecaterina Ilisei. S-a petrecut acea naştere de prunc în locul cu pricina, pentru că aici, în aşezarea dintre dealuri şi văi ameţitoare, îi duseseră soarta şi misia pe Constantin Şerbu, subofiţer de jandarmi şi şef de post, şi pe soţia lui Aneta, născută Moldoveanu, din părţile Constanţei, părinţii Ecaterinei. 

Deşi şederea la Bălăbăneşti, localitate rurală nu departe de Bârlad, dar cuprinsă azi în judeţul Galaţi, a fost scurtă, Ecaterina, pe nume de dezmierd Tinel, tresărea de fiecare dată când auzea rostit acest toponimic şi nu uita să spună cu mândrie că s-a născut în aceeaşi localitate cu Raicu Ionescu Rion. Întâmplarea a făcut ca, la un moment dat, Ecaterina Ilisei, profesoară de franceză la Liceul de Informatică din Iaşi, să aibă o elevă din Bălăbăneşti. În drumurile noastre anuale din miez de vară spre litoralul vetrei sale, ce treceau negreşit pe la Bălăbăneşti, poposea fericită măcar preţ de o jumătate de ceas la casa acestei eleve, trăgând aer în piept şi căpătând parcă miraculos negândite puteri sufleteşti. Schimba vorbe cu eleva ei, ori cu părinţii, dacă aceasta nu era acasă, şi i se colorau de o emoţie reavănă obrajii cu conturile şi tonalităţile lor meridionale, asemănaţi de mulţi cu cei ai Veronicăi Micle.

Ecaterina Ilisei, portret de Călin Alupi

Îmi place să cred că din satul natal se trage şi cultul, adoraţia ei pentru flori, ca o adevărată fiică a Floralului. Deschisese ochii în timpul când natura se înveşmânta în odăjdii florale de sărbătoare. Înfloreau pe culmi salcâmii, răspândind dulci mirozne, din care se împărtăşeau roiuri de albine. În grădini râdeau la soare, cu ale lor petale învolte, lalele. Liliacul, iţit după ostreţe, suna din clopoţeii albi, ori liliachii şi aromea cu parfume rare privitorii. Bujorii îşi deschideau corolele de mătăsuri preţioase. De atunci, de la acea aurorală vârstă, viaţa Ecaterinei s-a rânduit sub semnul mirabilului floral, al iubirii frumosului, pe care făptura sa îl întrupa cu splendoarea florilor de preţ şi a miracolului din grădinile raiului, cu care Dumnezeu a hărăzit pământul şi pe pământeni. Nu exista zi de zi bucurie mai mare decât să se cuminice din minunăţia spectacolului floral. Natura şi semenii o răsplăteau, oferindu-i de ziua ei, de 18 mai, un spectacol de gală. Era un potop de flori în clasele în care intra. Acasă, cele câteva apartamente în care am locuit în Iaşi, şi casele ce ne-au găzduit, pe Strada Lascăr Catargi şi Aleea Mihail Sadoveanu, se transformau în acea zi în nişte sere etalând parcă toate florile de mai. La mesele sărbătoreşti, „La aniversară”, acelaşi regal floral. Fiecare invitat venit să o firitisească de ziua ei aducea un buchet, o glastră, cât mai ochioase şi mai graţioase. Străluceau aidoma unor nestemate. Ecaterina, cu silueta ei de lujer şi chipul înflorat, se acorda cu aceste plăsmuiri florale şi strălucea aidoma lor. Florilor din grădini li se alăturau unele plăsmuite de meşterii cei mari. Dan Hatmanu şi doamna lui Maria (Cicita) i-au dăruit o pânză intitulată „ Buchet aniversar”, un buchet de trandafiri cu petale portocalii, a căror preţiozitate cromatică era reliefată de un frunziş verzui, cu luciu de smarald. Tronau pe o măsuţă acoperită cu o delicată pânză brodată cu transparenţe de izvoare cristaline. Am aşezat tabloul deasupra patului, la capul nostru. Miresmele şi colorile îmbrăcau mantia visării. Altădată Cela Neamţu, marea noastă artistă într-ale tapiseriei, a venit la sărbătorire ca ofrandă cu un tablou în care compusese, din petice de frumos, fragmente autentice de port popular românesc, şi din meşterire de pastel, o superbă ie, o cămeşă românească ce amintea prin sublima ei alcătuire de „Bluza românească” a lui Henri Matisse. Era o floare nemuritoare ce i-a luminat continuu fiinţa din acea zi a darului.

Ecaterina Ilisei în patioul Vilei Sebastian de la Hammamet

Florile au reprezentat una din marile iubiri ale Ecaterinei Ilisei. Erau şi testimonii ale dragostei semenilor, de care a avut parte sincer şi spontan. Ea fusese, se vede, plămădită să fie îndrăgită şi să-i îndrăgească pe semenii ei. Îi preţuia pe cei din jur din toată inima. Sentimentele acestea reciproce se rostuiau parcă de la sine, izvorând din curăţie, smerenie, moralitate, adevăr şi dreptate, substanţa unui comportament ce se dorea al exemplarităţii. Căpăta expresie prin zâmbetul şăgalnic, bun, ce răsuna în ceilalţi, contagiindu-i. Sunt grăitoare în acest sens mărturiile elevilor din slovele scrise în septembrie 2020 la neaşteptata sa trecere la cele veşnice. Cea a Irinei Păcurariu, teleastul de renume de azi, ne face să pătrundem taina acestei simpatii ce nu şi-a pierdut reverberaţia într-un timp ce numără decenii: „Prima dată intra în clasă zarva brăţărilor ei, apoi apărea pe tocuri, impecabilă, la fel de calmă, statuară cum visam toate să fim pentru o zi şi cum a fost ea o viaţă. Profesoară de franceză, soţie de scriitor, descendentă a unei familii încercate, doamna Ecaterina Ilisei a fost ultima insulă de decenţă pe care ne-a oferit-o comunismul”.

Ecaterina Ilisei în Tunisia, lângă un curmal, 2004

Zile trecute, mai precis pe 13 mai, o prietenă a Ecaterinei şi a noastră, Fănica (Tuţi) Iacoban, soţia lui M.R.I., mi-a trimis un mesaj pe WhatsApp privitor la semnificaţia zilei respective: „Dacă nu ar exista dorul, nu am şti cât de mult iubim anumiţi oameni, cât de mult ne lipsesc şi cât înseamnă ei pentru noi”. Mi-e tare dor de Ecaterina. Am iubit-o şi m-a iubit într-o căsătorie căreia i-a mai trebuit două luni şi câteva zile să rotunjească 55 de ani. La fel le-a fost dragă prietenilor, colegilor de breaslă şi elevilor ei.

Ecaterina Ilisei la Hozeva, Israel, pe măgăruș, 2015

La puţin timp după 20 septembrie 2020, ziua înveşnicii ei, alături de pagina mea de pe Google, portalul i-a consacrat una şi ei. Numărul vizitatorilor acesteia atinge în anumite ore ale zilei câteva zeci de mii. Sunt cei care nu au uitat-o şi-i duc dorul, ori unii care o descoperă în unicitatea ei fermecătoare. Ne potolim dorul de Ecaterina prin roiul de amintiri şi dorinţa noastră, a celor care am iubit-o, ca aducerea ei aminte să fie de-a pururi. Plinim astfel ceea ce Mihail Sadoveanu scria în „Ochi de urs”, rostire asupra căreia mi-a atras cândva atenţia printr-un bileţel, cu un scris caligrafic de meşter din vechime în ale artei caligrafice, doamna Zoe Dumitrescu-Buşulenga. În pagina sadoveniană se afirmă că morţii noştri trăiesc atâta vreme cât nu-i uităm. Ecaterina cred că trăieşte de vreme ce noi, cei care am avut norocul să fim cu ea mai mult ori mai puţin, iar eu o viaţă, ne amintim de ea ca şi cum ar fi printre noi. În felul acesta ne împreunăm în duh, ea din înalturi, păşind uşor, neauzit în conduri de prinţesă prin grădinile raiului, iar noi umblând încărcaţi de memoria zilelor parcă nesfârşite ce le-am petrecut cu ea în grădinile suavelor flori macedonskiene.

Ecaterina și Grigore Ilisei, 22 noiembrie 2018,  Palatul Culturii, Grigore Ilisei 75

Grigore Ilisei este scriitor, critic de artă şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Ce urmează după David?

Nicolae GRECU

Ce urmează după David?

Va rămâne copilul minune din înotul românesc un star nemuritor, rece şi singur sau va fi pionul unei emulaţii atât de necesare în sportul autohton?

opinii

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Eugen MUNTEANU

Curentul latinist şi configurarea conştiinţei identitare româneşti moderne (IV)

Ideile învăţaţilor ardeleni privitoare la originea romană a poporului român şi la caracterul latin al limbii române au fost receptate şi împărtăşite şi de păturile cultivate ale societăţii din Moldova şi Valahia, contribuind la accelerarea procesului de modernizare, în sensul occidentalizării.

Cât de eficiente sunt pieţele?

Aurelian-Petruș PLOPEANU

Cât de eficiente sunt pieţele?

Titlul este extrem de îndrăzneţ deoarece dialectica privind eficienţa sau ineficienţa pieţelor se găseşte permanent într-un impas. Sistemele complexe nu pot fi înţelese dintr-o perspectivă simplistă. Interogaţia poate fi încadrată în ceea ce Andrei Pleşu numea întrebări „mari” sau „ruseşti”, ceea ce poate conduce spre un drum fără oprire. 

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

pulspulspuls

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Acţiunea Autobuzul la filiala unui partid din Iaşi: crosul poştaşilor la votarea de azi

Foială mare de câteva zile la poştalionul ieşean, stimaţi telespectatori. Motivul: nu vreo chestiune profesională sau vreun eveniment legat de instituţiune, ci cu totul altceva: faptul că şeful de la Iaşi, un locotenent de-al menajerului de oraş Grămadă, va candida la alegerile pemepiste din filiala judeţeană, alegeri care au loc chiar astăzi. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.