Dosar de terorism la Iași. Masterandul palestinian din Gaza, student de top al Politehnicii, ar fi afiliat Hamas. Lucra aici într-o șaormerie

Originar din Fâșia Gaza, S.A. locuiește în România de la începutul lui 2020. În acest timp, a terminat facultatea de inginerie mecatronică din cadrul UTI, cu bursă de merit, iar în prezent urmează masterul, tot cu bursă, continuând să locuiască într-un cămin din Tudor Vladimirescu. În paralel, a lucrat la șaormerii din oraș, dar și la o firmă specializată în printare 3D. Din vara anului trecut, lucrează ca ajutor de bucătar, la doi pași de căminul în care locuiește. Și-a lansat și o mică afacere de comercializare online de parfumuri. De trei ani nu a mai ieșit din România.

Atacul Hamas asupra Israelului din octombrie 2023 a schimbat însă totul. Orașul Khan Younis, în care locuia familia lui S.A. a fost bombardat încă din primele zile ale războiului. Unul dintre principalele puncte de rezistență ale Hamas, orașul a fost ocupat în trei rânduri de armata israeliană și redus la un morman de ruine. Casa lui S.A. a fost distrusă, iar familia sa a fost strămutată într-o tabără de refugiați. Din Iași, S.A. le trimitea bani pentru a-i ajuta să supraviețuiască. Ca urmare a războiului din Gaza, S.A. a depus o cerere de azil în România. Solicitarea a fost însă respinsă. Pe numele său fusese emisă pe 9 februarie 2024 o alertă pe motiv de „siguranță națională”. Palestinianul reprezenta un pericol la adresa securității României.

„Instituțiile statului au făcut dovada pe deplin a pericolului reprezentat de petent”

S.A. a contestat decizia de respingere a cererii sale de azil. A pierdut însă procesul, instanța reținând că „instituțiile statului român au făcut dovada pe deplin a pericolului reprezentat de petent”. În pofida pericolului menționat de judecători, nu s-a mai întâmplat nimic, iar tânărul nu a fost urcat în primul avion pentru a fi expulzat. S.A. și-a putut vedea liniștit de viață. Asta, până în primăvara acestui an, pentru că permisul de ședere în scop de studii urma să expire la sfârșitul lunii martie. Cu o lună înainte de împlinirea termenului, el a cerut Inspectoratului Județean pentru Imigrări (IJI) prelungirea dreptului de ședere. În analiza cererii, Inspectoratul a cerut Direcției Regionale de Informații Moldova să precizeze dacă solicitantul era un pericol pentru securitatea națională sau nu. Răspunsul a fost pozitiv, așa că S.A. a fost chemat la sediul Inspectoratului, unde i s-a pus în mână Decizia de returnare. Trebuia să înceapă să-și facă bagajele și să părăsească România în termen de 30 de zile.

CITESTE SI: (FOTO) Cine este teroristul arestat la Iaşi? El voia să arunce în aer Ministerul de Interne!

Palestinianul s-a adresat din nou instanței. El a arătat că dorea să locuiască pe mai departe în România. Vorbea românește fluent, studia și muncea legal, nu încălcase nicio lege. Deși cererea de azil îi fusese respinsă, motivele pentru care nu se putea întoarce în Fâșia Gaza erau în continuare valabile. Zona era profund afectată de război, ceea ce îi punea sub amenințare viața, ca civil. El a prezentat și concluziile din 2022 ale Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNCHR) cu privire la situația din Gaza.

În condițiile conflictului armat și ale atacurilor asupra civililor, ale gravelor încălcări ale drepturilor omului, crizei socio-economice grave și condițiilor umanitare precare și ale abuzurilor comise de autoritățile israeliene și de organizațiile locale, returnarea forțată în Fâșia gaza nu era nici sigură, nici legală ori adecvată. Statelor li se recomanda să se abțină de la expulzări cu destinația Gaza. Or, din 2022 încoace, situația nu făcuse decât să se înrăutățească.

Un proces complicat, cu multe secrete de stat

Apoi, nimeni nu-i spusese lui S.A. în ce fel ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică și siguranța națională din România așa că se afla în situația de nici a nu se putea apăra. Or, țara noastră a mai fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că a dispus expulzarea unor cetățeni străini fără ca aceștia să fi fost imformați asupra motivelor concrete. De altfel, chiar și după respingerea cererii de azil îi fusese prelungit dreptul de ședere în scop de studii.

De partea cealaltă, reprezentanții Inspectoratului pentru Imigrări au fost fermi. În raport cu informațiile transmise de SRI, nu puteau să-i aprobe lui S.A. cererea de prelungire a dreptului de ședere în țară. Nu puteau să-i comunice acestuia motivele concrete ale refuzului din cauza caracterului sensibil al informațiilor. Acestea aveau „caracter clasificat, clasa secret de stat, nivelul strict secret”. Puteau fi dezvăluite doar persoanelor care dețin un certificat special emis de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS).

Procesul a ridicat Curții de Apel numeroase probleme tehnice și juridice. Pe parcursul dezbaterilor s-a pus problema dacă, dat fiind caracterul informațiilor, ședințele trebuie să fie secrete sau nu. Vechimea legislației din domeniu, legea siguranței naționale datând din 1992, iar cea privind protecția informațiilor clasificate din 2002, nu era de natură să ofere prea multe răspunsuri. Apoi, simpla afirmație a SRI că S.A. prezenta un pericol la adresa siguranței naționale nu putea fi luată de adevăr absolut. Judecătorii aveau dreptul să știe la ce se referea SRI. La fel, avocatul apărării. SRI depusese la dosar argumentele care stătuseră la baza alertei din februarie 2024, dar acestea nu puteau fi consultate de oricine. A trebuit căutat un avocat deținător de certificat ORNISS care să-l reprezinte pe palestinian. Iar astfel de avocați sunt puțini.

SRI: „Este afiliat Hamas și a desfășurat activități de propagandă”

Dreptul de a vedea documentele nu însemna însă și dreptul de a le dezbate. La propunerea avocatului apărării, instanța a cerut SRI să comunice un rezumat nesecret al faptelor imputate palestinianului. SRI a răspuns în esență că S.A. „este afiliat organizației teroriste Hamas si a desfășurat activități de propagandă în favoarea Hamas și a grupării Brigăzile Ezzedin al-Qassam / BEAQ (aripa militară a Hamas) atât față de alți cetățeni palestinieni aflați pe teritoriul României, cât și în mediul online prin diseminarea de materiale de propagandă teroristă”.

Magistrații Curții de Apel au respins argumentul lui S.A., că nu încălcase nicio lege, nefiind condamnat în România sau în străinătate. Legea nu spunea că doar infractorii pot fi expulzați. Judecătorii au apreciat și că informațiile prezentate de SRI susțineau decizia IJI.

„Documentele cu caracter secret de stat, nivel de clasificare strict secret depuse la compartimentul de documente clasificate al instanței și consultate de completul învestit cu soluționarea cauzei, precum și de apărătorul reclamantului deținător al certificatului ORNISS confirmă aspectele expuse în decizia de returnare și justifică măsura adoptată”, au precizat magistrații. Aceștia au respins și afirmațiile lui S.A. că materialele pe care le distribuise online erau doar fotografii care atestau situația actuală a populației civile din Fâșia Gaza. Un document al SRI, al cărui conținut judecătorii au spus că nu-l pot dezvălui, demonstra că activitatea online a lui S.A. ar fi vizat propaganda teroristă. Judecătorii au dispus respingerea acțiunii formulate de S.A., menținând decizia de returnare emisă de IJI. Decizia Curții de Apel este definitivă.

Publicitate și alte recomandări video