Dosare de răsunet, rezultate modeste, sentințe scandaloase. Cine este ieșeanca cea mai mediatizată în țară în ultimele zile? Un cont surpriză de un milion de euro

Conform legii, pot candida pentru o funcție de conducere la parchetele teritoriale magistrații care au calificativul „foarte bine” la ultima evaluare, îndeplinesc condițiile minime de vechime și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani. Interdicția legată de sancțiunile disciplinare nu se aplică însă și la structurile centrale ale parchetelor, ceea ce i-a permis lui Pîrlog să-și depună candidatura. Din acest punct de vedere, Chiriac a avut un parcurs profesional ireproșabil. De altfel, aflată la conducerea DNA Iași din 2022, ea a fost reconfirmată în funcție în unanimitate de secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urmă cu două săptămâni. Dacă nu va câștiga șefia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ea va putea rămâne la conducerea DNA Iași încă trei ani.

Măsura în care cei doi candidați îndeplinesc condițiile legale vor fi verificate de Ministerul Justiției până pe 16 februarie. În perioada 23-26 februarie, ei vor susține un interviu în fața ministrului justiției, în care își vor prezenta proiectele privind exercitarea atribuțiilor funcției de conducere pentru care candidează. Rezultatele selecției se vor publica de către Ministerul Justiției pe 2 martie, tot atunci propunerile motivate ale ministrului urmând să fie înaintate secției pentru procurori a CSM. Aici, Chiriac ar putea fi avantajată de faptul că nu a intrat niciodată în conflict cu structura de reprezentare a magistraților. Oricum, avizul CSM este consultativ, ultimul cuvânt urmând să aparțină președintelui Nicușor Dan.

Activitate medie, în comparație cu parchetele similare din țară

Din 2022, de când Cristina Chiriac a asigurat conducerea serviciului teritorial Iași al DNA, activitatea procurorilor anticorupție a fost una medie, în comparație cu cea a celorlalte structuri teritoriale din țară. Decentă, fără să fi rupt gura târgului. De altfel, chiar potrivit aprecierii Cristinei Chiriac, activitatea pe anul 2024 a fost una „relativ bună”. Astfel, în 2022, DNA Iași a ocupat locul 6 pe țară, dintre cele 14 servicii teritoriale, fiind trimise în instanță 22 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, cu un total de 38 de inculpați. Printre ei s-au numărat totuși și ocupanți ai unor funcții importante, precum primarul municipiului Iași, un viceprimar, arhitectul șef al Primăriei, trei șefi de servicii, președintele CJ sau directorul Școlii de Arte. Trebuie precizat totuși că, în cazul majorității inculpaților, era vorba de anchete începute din 2021 sau 2020. În 2022, pe prima poziție pe plan național s-au aflat procurorii DNA din Oradea, care au întocmit 51 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere, privind 56 de inculpați.

• Citește și OFICIAL – Șefa DNA Iași vrea să devină Procurorul General al României. Are un singur contracandidat

În 2023, ritmul de lucru al procurorilor anticorupție a scăzut semnificativ, la nivel național fiind trimise în instanță cu 20% mai puține dosare decât în anul precedent. DNA Iași și-a menținut același ritm de lucru. Cele 21 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției au asigurat structurii locale un onorabil loc patru pe plan național. Singurul „rechin” trimis în judecată a fost președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, la care s-au adăugat însă 15 polițiști și 13 vameși.

În 2024, serviciul teritorial Iași al DNA a întocmit 31 de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, fiind trimiși în judecată 64 de inculpați. Aceste cifre au asigurat Iașului locul doi pe plan național, doar la Târgu Mureș fiind finalizate mai multe rechizitorii. Cele mai sonore nume de pe lista de inculpați ai DNA Iași au fost cel al fostului ministru Nelu Tătaru și cel al „animalului politic” Petru Avram, fostul șef al ABA Prut-Bârlad. Rămâne de văzut în ce măsură acțiunile în instanță declanșate se vor concretiza în condamnări, DNA Iași pierzând până acum numeroase procese, încheiate fie cu achitări, fie prin prescripția răspunderii penale.

Căsătorită cu un judecător al Curții de Apel

Căsătorită cu un judecător al Curții de Apel, șefa DNA Iași este cel puțin înstărită, conform propriei declarații de avere. Ea deține în Iași un apartament de 87 mp, cumpărat împreună cu soțul său. La rându-i, acesta a moștenit împreună cu fratele său un apartament de 98 mp în Vaslui, deținând, tot ca moștenire, o optime dintr-o casă de 77 mp în Muntenii de Jos, județul Vaslui. Cristina Chiriac este și moștenitoarea unei părți dintr-o casă de 70 mp în comuna Zapodeni, județul Vaslui. Familia Chiriac este și moștenitoarea, în indiviziune, a unor părți din mai multe loturi de teren, totalizând 18.000 mp în intravilan și 21,6 ha teren agricol în comunele Zapodeni și Muntenii de Jos. Cristina Chiriac este și proprietara unui VW Golf din 2006, moștenit și a unui autoturism Hyndai Tucson cumpărat în 2016, dar și a unor bijuterii și ceasuri în valoare totală de 6.500 de euro.

• Citește și Acuzații grave: Procuroarea Chiriac de la Iași a râs vizionând imaginile cu elevii abuzați sexual de la Huși. Apoi, le-a ascuns

În ultima sa declarație de avere, Chiriac a menționat conturi curente în valoare de 41.200 lei, economii în fonduri de investiții și pensii de 396.500 lei, ca și depozite de 20.001 dolari și 6.270 euro. Ea a mai declarat și un cont curent de 1.000.270 euro, deschis în 2022. Acesta nu apare însă în declarațiile de avere anterioare. „Ziarul de Iași” a încercat să solicite lămuriri cu privire la acești bani, dar Chiriac nu a răspuns la telefon. Procuroarea a mai declarat și două credite, în valoare totală de aproximativ o jumătate de milion de lei. Familia Chiriac a declarat în 2024 venituri totale în anul fiscal precedent de 715.500 lei.

Publicitate și alte recomandări video