Caută 
DOSARELE ZDI – „Reforma educației?” Am ieșit din cancelarie: ce spun părinții și elevii despre noile planuri cadru. „Ce se așteaptă de la noi?”
9 MIN
Noile planuri-cadru propuse de Ministerul Educației au generat reacții și în rândul părinților și elevilor. Deși aceștia își doresc un sistem educațional modern, inspirat din modelul occidental, incertitudinea privind impactul schimbărilor îi face să oscileze între speranță și îngrijorare. Alături de profesori, inspectori și directori, părinții și elevii își exprimă nelămuririle în dezbaterea asupra acestor propuneri. În timp ce părinții se întreabă ce viitor li se pregătește copiilor lor, elevii caută claritate, întrebându-se: „Ce se așteaptă de la noi?”.
Acesta este al șaselea și ultimul episod al Dosarului ZDI „Reforma educației?”, în care am cerut punctul de vedere al părinților și elevilor din Iași despre noile planuri-cadru. În episoadele anterioare, am analizat perspectivele specialiștilor din învățământul preuniversitar ieșean, materiile afectate de reducerea numărului de ore, opționalele pe care elevii le vor putea alege, impactul asupra liceelor tehnologice și vocaționale, precum și schimbările legate de norma didactică.
Vă prezentăm, în continuare, opiniile părinților și elevilor cu privire la schimbările propuse de noile planuri-cadru.
Părinții cer păstrarea orelor de Istorie și Geografie în toți anii de liceu
Reamintim că, în noile-planuri cadru, Istoria și Geografia nu ar mai fi studiate în ultimii doi ani de liceu, singura excepție fiind filiera umanistă (Filologie și Științe ale naturii). Constantin Neagu, șeful Filialei Iași a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, subliniază importanța păstrării acestora în orarul tuturor elevilor. El consideră esențial ca Istoria și Geografia să fie studiate până la finalul clasei a XII-a, la toate profilurile.
Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
„Eu aș merge în continuare pe păstrarea cu strășnicie a Istoriei și Geografiei. Sunt obiecte de care toți elevii trebuie să aibă parte. Nu accept ca un elev de liceu de a XI-a și a XII-a să nu facă istorie. Dacă vor să introducă Istoria Holocaustului, să fie, sunt de acord, dar într-un capitol în cadrul Istoriei României. Avem profesori pregătiți care pot accesa aceste modificări de structură a manualelor școlare, dar nicidecum să scoți din anumite profiluri discipline ca Istoria. Geografia este în același sistem de apreciere din partea mea. Nu poți avea pretenția că ai un elev bine instruit, bine educat, cât îi refuzi dreptul la a învăța Istorie, Geografie”, a declarat Constantin Neagu pentru „Ziarul de Iași”.
Un alt părinte din Iași consideră că studiul Istoriei Holocaustrului ar trebui să fie un capitol integrat în disciplina Istorie, nu o materie separată.
„Nicolae Iorga a spus: «Un popor care nu-şi cunoaşte istoria e ca un copil care nu-şi cunoaşte părinţii». Ce sens are Istoria evreilor? Totuși, suntem în România. E bine să avem un capitol și despre acest subiect, așa cum e bine să avem un capitol și despre istoria comunismului, dar nu cred că este necesar să avem un an întreg numai despre asta”, a explicat părintele, care nu dorește să își facă publică identitatea.
- Citiți și: DOSARELE ZDI – Reforma educației? Promisiunile și pericolele ascunse din spatele planurilor-cadru
„Nu este o măsură bună să ai doar patru ore de limbă străină pe lună”
În ceea ce privește limbile străine, șeful Filialei Iași a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți spune că nu înțelege cum poate fi luată în calcul reducerea numărului de ore pentru a doua limbă străină, având în vedere cerințele pieței muncii.
„În ziua de azi, știm cu toții că este obligatoriu ca limba engleză să fie cunoscută de un tânăr care intră în câmpul muncii, care vrea să adopte o carieră universitară. De asta este de la sine înțeles să ai cunoștințe temeinice de limba engleză. Cât privește a doua limbă străină, aceasta este căutată într-un CV solid, deci cred eu că nu este o măsură bună de a lăsa doar o singură oră, asta însemnând patru ore pe lună”, a precizat Constantin Neagu.
Dispar ore de Limba română – „Taie de la porția copiilor noștri exact lucrurile care stau la baza unui bun cetățean”
O altă grijă a părinților ieșeni este că reducerea orelor de Limba și literatura română va afecta formarea elevilor, avertizând că ar putea duce și spre creșterea analfabetismului funcțional. Totodată, părinții sunt de acord cu acentul pus pe gramatică în anii de liceu, însă consdieră că acest lucru nu poate justifica scăderea numărului total de ore.
„Taie de la porția copiilor noștri exact lucrurile care stau la baza unui bun cetățean, unui bun român. Faci mai puțină Limba română, mai puțină Istorie a țării tale, mai puțină Geografie. Unde ajungem? Ce se dorește? Lași doar la atitudinea elevului să vadă dacă poate citi mai mult? Introduci mai multă gramatică, dar tai din orele de Limba română. Nu înțeleg, se bat cap în cap anumite idei ale specialiștilor din Ministerul Educației. Sunt lucruri care țin de viitorul generațiilor copiilor noștri și nu poți lăsa asta la voia întâmplării”, a transmis șeful Filialei Iași a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Limba latină să fie studiată sau nu la liceu?
Referitor la Limba latină ca disciplină de studiu pentru elevii de la filiera umanistă, Constantin Neagu este pentru menținerea orelor existente, argumentând că este fundamentul limbii române și că eliminarea ei ar fi o pierdere pentru educația elevilor.
„Limba română vine din limba latină. Oricât de mult ne place sau nu ne place acest lucru, este fundamentul limbii române. Cred eu că acea oră pe care o făceau elevii de la Filologie și Științe sociale trebuie lăsată, pentru că limba latină este esența genezei limbii române. Acea oră nu a făcut rău niciunei generații”, a completat șeful Filialei Iași a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți.
Opționalele: o oportunitate reală sau doar o completare a normei profesorilor?
Noile planuri-cadru prevăd, pe lângă trunchi comun și curriculum de specialitate, un curriculum la decizia elevului din oferta școlii. M.C., tatăl unui elev din Iași, este de părere că opționalele ar trebui să fie bine gândite, astfel încât să ajute elevii în alegerea unei direcții potrivite pentru viitor, punând accent pe calitate, nu doar pe cantitate. Acesta mai spune că este esențial ca orele opționale să fie predate de profesori bine pregătiți, capabili să lucreze eficient cu elevii.
„Prin modalitatea aceasta de a-l îndruma spre o anumită direcție prin opționale și de a-l focusa pe zona pe care el și-a ales-o în clasa a IX-a îl ajuți și mai mult. Contează foarte mult și ce informații va primi copilul respectiv și sub ce formă, pentru că degeaba vorbim despre cantitate, dacă nu avem calitate. Ar trebui să insistăm pe calitate. În privința opționalelor, contează foarte mult cine va veni să le predea. Trebuie să fie profesori care au modul didactic, care au o pregătire pedagogică, care știu să lucreze cu elevii, pentru că aceștia sunt diferiți și ca mentalitate și ca educație și automat trebuie să știi să îi coordonezi”, a declarat tatăl elevului.
Același părinte a mai expus faptul că există posibilitatea ca orele de opțional să le fie atribuite unor cadre didactice deja existente într-o școală, doar pentru a întregi norma acestora, fără a aduce un real beneficiu elevilor. „Din păcate, riscăm să ajungem la acel aranjament care nu este în regulă și totuși există în învățământ, adică se dă de lucru celor care sunt deja în sistem. Dacă tot e să facă niște opționale, măcar acel copil să rămână cu câteva informații de pe urma acelui curs, nu să fie doar o oră care completează norma cuiva”, a adăugat M.C.
Despre opționalele pe care le vor putea alege din oferta școlii, șeful Filialei Iași a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți este de părere că sunt benefice copiilor, atât timp cât nu aglomerează orarul sau nu înlocuiesc alte discipline fundamentale.
„În măsura în care nu aglomerează foarte tare orarul elevilor, adică să nu ajungă să aibă câte 6-7 ore în fiecare zi, și în măsura în care un opțional nu dislocă o materie importantă, precum Istorie, Geografie sau Limba română, nu văd de ce ar fi rău. Dar mi-e teamă că ar aglomera orarul și așa încărcat al elevilor”, a menționat Constantin Neagu.
„E foarte ușor să tai și după să îți dai seama că nu funcționează”
Același părinte care dorește să rămână sub anonimat este de părere că schimbările în educație trebuie gândite atent și implementate treptat, pentru a evita decizii care ulterior să se dovedească ineficiente.
„E foarte ușor să tai, să schimbi și după să îți dai seama că, după un an sau doi, nu funcționează cum trebuie și să spui «avem multe probleme». Lucrurile acestea trebuie gândite dinainte. Se merge pe acel principiu «hai să încercăm să prevenim, să vedem sub ce formă putem face schimbarea optimă pentru elevi, fără șocuri, și să înțeleagă atât elevii, cât și profesorii»”, a declarat acesta.
Elevii de la „Racoviță”: „Așteptăm lămuriri și măsuri care să ne ofere stabilitate”
Consiliul Școlar al Elevilor de la Colegiul „Emil Racoviță” din Iași consideră că modificările prevăzute în planurile-cadru sunt „prea numeroase și insuficient explicate”. Întrebați de „Ziarul de Iași” ce părere au despre planurile-cadru, aceștia au vorbit despre „lipsa de predictibilitate”, dar și despre faptul că sunt „generația de sacrificiu” a modificărilor din sistemul de învățământ.
„Credem că modificările din învățământ sunt prea numeroase și insuficient explicate, astfel încât reacțiile celor asupra cărora se răsfrâng, elevi, părinți și profesori, sunt de cele mai multe ori rezervate. Lipsa de predictibilitate ne afectează capacitatea de a ne organiza eficient și de a ne adapta la noile cerințe. Suntem, probabil, generația care a trecut prin cele mai multe schimbări fundamentale în sistemul de învățământ. Am experimentat clasa pregătitoare, iar la gimnaziu am învățat fără să avem claritate privind criteriile de admitere la liceu. În fiecare an, începutul școlii și programarea vacanțelor ne surprind, iar trecerea la sistemul modular, înlocuind semestrele, ne-a modificat ritmul de învățare”, a transmis Consilul Școlar al Elevilor de la „Racoviță”.
Însă, elevii apreciază posibilitatea de a alege opționale, deși consideră că materii fundamentale, precum Istoria și Geografia, ar trebui păstrate la toate profilurile.
„Apreciem libertatea de a alege discipline opționale, însă considerăm că anumite materii, precum Istoria și Geografia, rămân esențiale pentru o cultură generală solidă, chiar și la profiluri reale. Ne dorim o educație echilibrată, care să ne ofere atât specializare, cât și o bază de cunoștințe cuprinzătoare. Așteptăm lămuriri și măsuri care să ne ofere stabilitate. În acest cadru ambiguu, ce rezultate se așteaptă de la noi?”, au precizat elevii.
Dezbatere pe tema noilor planuri-cadru, la Iași, pe 25 februarie
„Ziarul de Iași” încheie primul dosar din seria Dosarele ZDI. Prin „Reforma educației?”, am adus în prim-plan opiniile profesorilor, directorilor și inspectorilor din învățământul preuniversitar ieșean despre noile planuri-cadru, dar și perspectivele părinților și elevilor, direct afectați de aceste schimbări. Am analizat argumentele pro și contra privind numărul orelor alocate disciplinelor din noile planuri, impactul asupra liceelor tehnologice și vocaționale, precum și modificările legate de norma didactică.
O dezbatere pe această temă va avea loc la Iași pe data de 25 februarie. Dacă schimbările vor fi aprobate, prima generație care le va resimți va fi cea a elevilor care sunt acum în clasa a VII-a. Aceștia ar urma să înceapă liceul conform noilor planuri-cadru în anul școlar 2026-2027.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
