DOSARELE ZDI Reforma educației? Geografia, Istoria, Latina – în pericol. Specialiștii ieșeni: „Există riscul să îngrădim viitorul elevilor”

„Ziarul de Iași” a discutat cu profesori și inspectori din județul Iași pentru a înțelege mai bine impactul acestor modificări. În cadrul celui de-al doilea episod al dosarului „Reforma educației?”, au fost analizate opiniile acestora cu privire la schimbările prin care ar putea trece disciplinele școlare, în cazul în care planurile-cadru propuse vor rămâne în vigoare.

Primul episod al Dosarului ZDI „Reforma educației?”

Geografia, cea mai afectată disciplină din noile planuri-cadru

Cea mai afectată disciplină din noile planuri-cadru este Geografia, studiul acesteia oprindu-se în clasa a X-a. Elevii de la profilul real, de exemplu, vor avea doar o oră pe săptămână în clasele a IX-a și a X-a. Eliminarea Geografiei din trunchiul comun pentru clasele a XI-a și a XII-a este considerată nejustificată de profesori. Mihaela Lesenciuc, profesoară de Geografie la Colegiul „Emi Racoviță” din Iași și inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar Județean, susține că o astfel de schimbare ar fi trebuit să fie precedată de un studiu pilot, pentru a vedea în ce măsură îi afectează pe elevi.

„Din păcate, noile planuri-cadru își doresc flexibilitate, își doresc o reorganizare și o modernizare a învățământului liceal, dar iată că noi constatăm o propunere de genul acesta, de eliminare a unor discipline de studiu, fără vreun fundament. Este extrem de îngrijorător ceea ce se întâmplă, nu există o justificare clară a beneficiilor acestei măsuri”, a declarat Mihaela Lesenciuc.

De ce nu mai au nevoie elevii de Geografie?

Profilul real este cel mai afectat din zona teoretică, inspectoarea de Geografie explicând că 70-80% dintre elevii acestei filiere vor resimți schimbările. De asemenea, învățământul tehnologic va fi afectat, întrucât „80-90% dintre elevi nu vor mai studia Geografia” în ultimii doi ani de liceu. Profesorii atrag atenția că eliminarea Geografiei lasă elevii fără cunoștințe esențiale despre probleme globale și naționale, „mai ales în contextul geopolitic delicat în care ne aflăm”. Mihaela Lesenciuc consideră că noțiunile din ultimii ani liceu, dacă ar fi transferate în clasele a IX-a și a X-a, nu vor fi destul de bine înțelese de elevi din cauza lipsei de maturitate.

„La clasa a XI-a, aveam, spre exemplu, probleme fundamentale ale lumii contemporane. Aceste probleme de bază le vedem, fiindcă suntem într-o situație geopolitică atât de delicată. E vorba de migrații, de pandemie, care au apărut în perioada aceasta. La clasa a XII-a avem geografia Uniunii Europene și geografia României. Chiar dacă aceste conținuturi vor fi glisate către clasele mai mici, copiii nu au puterea de înțelegere, de asimilare, de utilizare a acestor noțiuni în contexte de viață, în contexte diferite”, a adăugat aceasta.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Mai mult decât atât, Dorin Fiscutean, profesor de Geografie la Colegiul Național din Iași, spune că în ultimii patru ani s-a discutat tocmai introducerea noțiunilor despre problemele lumii contemporane, schimbări climatice și dezvoltare durabilă. Întrebarea rămâne: acum va fi scos ceea ce s-a vrut adăugat?

„În a IX-a este Geografia fizică și în a X-a este Geografia umană. În a XI-a este partea de mediu, care este mai mult legată de științele naturii, de partea reală. În clasa a XII-a sunt lucruri legate de Uniunea Europeană. Nu putem să înghesuim patru ani în doi, adică și problemele contemporane cu schimbări climatice, cu sustenabilitate, cu calitatea vieții ar fi prea mult. Decât să fie făcute în 2-3 ore și să nu înțeleagă nimic, mai bine nu mai faci”, a explicat Dorin Fiscutean.

„Copiii sunt văduviți de 70 de ore de istorie”

Istoria ar putea deveni istorie în orarul claselor a XI-a și a XII-a, la fel ca Geografia, pierzând orele din trunchiul comun în noile planuri-cadru. În locul ei, au fost introduse două discipline – Istoria comunismului din România și Istoria Evreilor –, pe care Ministerul le consideră, probabil, un substitut. La specializările de la filiera umanistă ar urma ca Istoria să fie studiată în fiecare an câte 2 ore pe săptămână, la restul, însă, doar o oră în primii doi ani de liceu.

Profesorii contestă însă această decizie. Eliza Ilie, profesoară de Istorie la Colegiul „Emil Racoviță” din Iași și inspector școlar, avertizează că eliminarea Istoriei va afecta formarea civică, intelectuală și socială a elevilor, tocmai la vârsta când aceștia devin cetățeni cu drept de vot. Într-un context marcat de extremisme și discursuri totalitare, „Istoria este esențială pentru educația în spirit civic, democratic”.

„Elevii sunt văduviți de un cuantum de 70 de ore, dacă ne raportăm la numărul de săptămâni și la cuantumul de o oră pe săptămână. Există o mare frustrare și nu numai în rândul profesorilor de Istorie și al specialiștilor, ci și în rândul părinților, pentru că societatea civilă nu permite dispariția acestei discipline din ciclul superior al liceului”, a spus profesoara.

Conform inspectoarei de Istorie, decizia de eliminare a Istoriei în clasele a XI-a și a XII-a afectează patru din cele opt competențe-cheie europene: competența socială, competența de sensibilizare și exprimare culturală, competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului și competența civică, juridică și de protejare a mediului.

Istoria comunismului și Istoria Holocaustului: „Să le tratăm ca pe discipline separate, nu ca pe defalcări sau decupaje ale istoriei”

Istoria Holocaustului și Istoria comunismului au fost recent introduse în trunchiul comun, însă tratarea lor separat, fără un cadru istoric general, afectează înțelegerea proceselor istorice, explică specialiștii.

„Optica noastră este să le tratăm ca pe discipline separate, nu ca pe defalcări sau decupaje ale istoriei. Istoria, ca obiect de studiu, trebuie să rămână în integralitatea sa și să poată fi parcursă prin continuitate în toți cei patru ani de liceu”, a declarat Eliza Ilie.

Pe programele școlare vechi existau lecții pentru acestea – „o oră în patru ani de studiu pentru Istoria Holocaustului și două-trei ore în patru ani de studiu pentru Istoria comunismului”, însă cei din Ministerul Educației au ajuns la concluzia că sunt insuficiente.

După planurile-cadru și programele actuale, Istoria este studiată astfel: clasa a IX-a acoperă perioada antică și medievală, alături de un început de istorie mdoernă; clasa a X-a – istoria modernă și contemporană; clasa a XI-a – istoria recentă cu abordări legate de aspecte economice, sociale, migrații, existența exilului și a diasporei românești și structura instituțională a statelor moderne; clasa a XII-a – istoria românilor.

Profesorul Constantin Cucoș, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, subliniază necesitatea unei mai bune echilibrări între istoria națională și cea universală pentru a evita „abordordările exclusiviste”. De asemenea, propune integrarea Istoriei Holocaustului și a Istoriei comunismului ca module în cadrul general al disciplinei Istorie, pentru a menține coerența și eficiența predării.

„În cazul Istoriei și Geografiei, ceea ce se «pierde» prin trunchiul comun se poate câștiga (sau chiar depăși) la nivelul celorlalte două componente ale curriculumului, fie prin continuare, extensiune sau aprofundare, fie prin noi discipline, în plaja numărului de ore aferent componentei respective care să ajute la o amprentare convenabilă a personalității elevilor pe linia cultural-identitară”, a precizat pedagogul ieșean pe blogul său.

Veni, vidi, vici – Ultimele clipe pentru Limba latină?

Noile planuri-cadru pentru liceu propun eliminarea Limbii latine ca disciplină obligatorie la filiera umanistă. Latina va rămâne doar la profilul teologic, fiind inclusă ca disciplină de specialitate pentru cultele romano-catolic și greco-catolic și ca disciplină opțională pentru cultul ortodox. Această problemă a fost prezentată de „Ziarul de Iași” într-un text separat, alături de argumente ale specialiștilor ieșeni.

Emil Munteanu, profesor de Limba română la Colegiul Național din Iași, consideră eliminarea Limbii latine din programa de Filologie o greșeală, subliniind rolul său esențial în înțelegerea Limbii române și în dezvoltarea gândirii analitice.

„În calitate de profesor de Limba română spun că Limba latină ar fi înlocuit Matematica, i-ar fi ajutat pe elevi să înțeleagă mai bine Limba română. Mie mi se pare că e o greșeală că latina este scoasă, în condițiile în care în multe dintre țările europene latina este obiect important, chiar obiect de Bacalaureat. Nu înțeleg care este raționamentul. Se știe că limba latină e o limbă destul de dificilă și prin exercițiul acesta al traducerii, al analizei gramaticale, cred că un elev de la Filologie ar fi avut foarte multe de câștigat”, a explicat Emil Munteanu.

Limba română – statut de limbă străină

Limba română pierde ore în noile planuri-cadru, ajungând de la cel puțin 3 ore pe săptămână la doar 2 în clasele a XI-a și a XII-a, echivalent cu timpul alocat pentru Limba străină 1. Doar la filiera umanistă se păstrează un număr mai mare de ore: 4 la Filologie și 5 la Științe sociale.

Emil Munteanu, profesor de Limba română la Colegiul Național din Iași, consideră că reducerea orelor nu este benefică pentru elevi, subliniind că, în final, examenul de Bacalaureat va influența atitudinea acestora față de disciplină.

„Din punctul meu de vedere, problema e legată de Bacalaureat, de modul în care va fi gândită toată programa pentru examen, de felul în care vor fi regândite subiectele și cred că de aici ar pleca, pentru că elevul va alege Limba și literatura română doar în măsura în care aceasta va fi un obiect important la Bacalaureat. Altfel, am niște îndoieli în legătură cu modul în care un elev va alege pentru opțional Limba și literatura română. Nu am auzit nicio discuție despre modificarea subiectului la Bacalaureat, dar cred că ar trebui schimbat acest tip de item care apare acum”, a declarat Emil Munteanu.

El propune o abordare diferită a literaturii, ca o prelungire a realității, și sugerează introducerea unei ore separate de gramatică. De asemenea, avertizează că menținerea aceleiași programe în contextul noilor planuri-cadru ar fi problematică.

„Calitatea orele de Limba și literatura română, mai importantă decât numărul lor”

Serinella Zara, profesoară de Limba și litratura română la Colegiul „Mihai Eminescu” din Iași, consideră că nu numărul de ore este decisiv în studierea Limbii și literaturii române, ci calitatea acestora.

„Nu cred că stă neapărat în numărul de ore știința de carte, educația estetică și sufletească pe care noi o facem prin intermediul orei de Limba și literatura română. Numărul acesta de ore, care este cuantificabil într-o anumită măsură la Filologie și în altă măsură la Științe ale naturii sau la Matematică-Informatică, trebuie să aibă calitate. În primul rând, vorbim despre ceea ce înseamnă exprimarea, corectitudinea limbii. Lucrul acesta trebuie să-l aibă oricare, indiferent de specializare. Deci, în orele astea, multe sau puține, pe care le vom avea, obligatoriu trebuie să existe nu doar gramatică, ci și logică, raționamente și exprimare corectă”, a menționat profesoara.

Doar o oră de limbă străină pe săptămână

În noile planuri-cadru, a doua limbă străină (de obicei Franceza sau Germana) va fi studiată doar o oră pe săptămână. Profesorii de specialitate susțin că, pentru o țară europeană, o singură oră de limbă străină ar fi prea puțin.

Irina-Ofelia Cosovanu, profesoară de limba franceză și președinta Asociației Române a Profesorilor de Limba Franceză, critică reducerea Limbii franceze la doar o oră pe săptămână, subliniind că acest lucru face imposibilă dezvoltarea competențelor lingvistice și împiedică elevii să învețe eficient o limbă străină.

„Acest lucru contravine dezvoltării competențelor-cheie pentru o limbă străină, necesare la nivel European. O singură limbă străină nu este suficientă pentru viitorii tineri europeni. Înseamnă să le îngrădim posibilitatea de a merge să studieze, să lucreze, să facă masterate, doctorate în alte țări. Ce studenți vor mai vrea să studieze limba franceză și să devină profesori de franceză cu o oră pe săptămână?”, a transmis Irina-Ofelia Cosovanu pentru „Ziarul de Iași”.

Irina-Ofelia Cosovanu avertizează că reducerea orelor de limba franceză va duce atât la scăderea posturilor pentru profesori, cât și la diminuarea interesului elevilor. În plus, atrage atenția asupra faptului că dacă limbile străine nu sunt învățate temeinic în liceu, nu vor putea fi dobândite mai târziu, indiferent de cursurile suplimentare urmate.

„Ar trebui regândită paradigma asta a noului curriculum și să nu fie diminuate șansele elevilor către aspirațiile lor europene, studii, joburi pe care pot să le aibă. Suntem în Europa, frontierele sunt deschise, mobilitatea profesională este foarte încurajată și toți tinerii din Europa au aceste experiențe în afara țării unde studiază. Deci, dacă le tăiem aceste aripi – competențele la limbi străine, le îngrădim și viitorul”, a completat cadrul didactic de la Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași.

Elevii rămân cu o oră de Sport pe săptămână. Gata cu nevoia de mișcare?

Atât s-a mai discutat despre importanța sportului în viața elevilor, încât noile planuri-cadru prevăd o singură oră de Educație fizică pe săptămână.

„În calitate de inspector școlar, eu deocamdată am luat act de punerea lor în dezbatere publică și vom vedea ce demersuri putem să facem. În numele colegilor mei, normal că ar fi ideal să fie două ore ca la gimnaziu, dar noi să încercăm să vedem ce se poate face. Vă dați seama că necesitatea a două ore de Educație fizică și sport este primordială. Nu vreau eu să fiu subiectiv, dar este vorba despre starea populației”, a declarat Sorin Popovici, profesor de Educație fizică la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” din Iași și inspector școlar pentru Educație fizică și sport.

Studiul științelor, adaptat specializării elevilor

Științele – Fizica, Chimia și Biologia – vor fi studiate, în funcție de profil și specializare, doar o oră pe săptămână pentru fiecare disciplină în trunchiul comun la clasele a IX-a și a X-a. Apoi, prin curriculum de specialitate al fiecărei specializări, mai este suplimentat numărul orelor. Spre exemplu, la Științe ale naturii vor fi câte 3 ore pe săptămână de Fizică, Chimie și Biologie.

Irina Zamfirescu, profesoară la Colegiul Național „Emil Racoviță” din Iași și inspector școlar pentru Fizică, apreciază flexibilitatea noilor planuri-cadru, care permit adaptarea curriculumului la nevoile și profilul elevilor. Totuși, atrage atenția asupra numărului insuficient de ore de Fizică la profilurile tehnice, unde există doar o oră pe săptămână în clasele IX-X și dispare în clasele XI-XII, afectând formarea viitorilor ingineri.

„Fizica dezvoltă o gândire logică. Fără fizică nu putem avea ingineri bine pregătiți. Eu consider că ar trebui o mai bună corelație între nevoile societății și numărul de ore alocat, astfel încât noi să formăm competențele de care societatea are nevoie. Sperăm să se ajungă la o concluzie care să fie în favoarea elevului, să vizeze competențele de care are nevoie. Dorim să avem absolvenți care să știe să comunice eficient, să rezolve rapid probleme, să se adapteze rapid, să lucreze în echipă, să gestioneze corect timpul și consider că aceste competențe, prin disciplina noastră, pot fi dezvoltate”, a declarat Irina Zamfirescu.

„Biologia este strâns legată de științe exacte, precum Chimia și Fizica”

La rândul său, Lorela Anda Caradan, profesoară de Biologie la Colegiul „Emil Racoviță” și inspector școlar pentru Biologie, susține că reforma educațională promovează flexibilitatea și personalizarea învățământului, dar avertizează asupra riscului ca elevii să opteze pentru materii mai ușoare.

În ceea ce privește Biologia, la profilul real, specializarea Matematică-Informatică, de exemplu, în clasele a IX-a și a X-a, în trunchiul comun și în curriculum de specialitate, elevii vor avea doar o oră pe săptămână, nu 2 ca în actualul plan-cadru.

„Propunem reintroducerea Biologiei în noile planuri-cadru la clasa a XII-a, în curriculumul de specialitate al profilului real, Matematică-Informatică. Alegerea Biologiei ca disciplină pentru proba E.d) la Bacalaureat a fost predominantă și în statisticile examenului din anii anteriori. Biologia este strâns legată de științe exacte, precum Chimia și Fizica, și contribuie la dezvoltarea unei gândiri științifice integrate, esențială pentru elevii acestui profil. Un număr semnificativ de elevi de la Matematică-Informatică aleg să urmeze studii universitare în domenii medicale, iar o bază solidă în Biologie le-ar facilita pregătirea și accesul la facultăți precum Medicina, Farmacia”, a precizat Lorela Anda Caradan.

De asemenea, aceasta propune ca elevii de la filiera tehnologică, profilul tehnic și servicii, să aibă opțiunea de a alege Biologia ca disciplină opțională sau să o studieze în curriculumul de specialitate al claselor a XI-a și a XII-a, alături de Fizică și Chimie.

Despre opționalele prevăzute prin curriculum la decizia elevului din oferta școlii, planurile-cadru pentru învățământul tehnologic și vocațional, impactul asupra normelor didactice și perspectivele părinților și elevilor veți putea citi în zilele următoare, în celelalte episoade ale Dosarului ZDI „Reforma educației?”.

Publicitate și alte recomandări video