DOSARELE ZDI – Reforma educației? O nouă abordare: Opționalele, în mâinile elevilor. Opiniile profesorilor ieșeni

Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii reprezintă, în noile planuri-cadru, 10% din segmentele curriculare în primii doi ani de liceu, urmând ca în clasele a XI-a și a XII-a să ajungă la 20%, media fiind de 15% pe parcursul liceului. Pe scurt, CDEOȘ permite fiecărei școli să își dezvolte propriul plan educațional, prin implementarea unor discipline opționale.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

După celelalte două episoade ale Dosarului ZDI „Reforma educației?”, în care „Ziarul de Iași” a prezentat argumentele pro și contra ale specialiștilor ieșeni privind noile planuri-cadru și a dezbătut numărul orelor alocate materiilor fundamentale, vă oferim opiniile profesorilor și inspectorilor ieșeni despre curriculumul la decizia elevului din oferta școlii. Am dorit să aflăm cum percep aceștia conceptul de flexibilizare și personalizare a învățării.

O îngrijorare: să nu se risipească entuziasmul cum s-a întâmplat cu mentoratul

Mihaela Popa, fost secretar de stat la Ministerul Educației și fost profesor de Matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iași, recunoaște beneficiile flexibilității în alegerea opționalelor. Însă își exprimă și scepticismul legat de implementarea practică a acestui curriculum, având în vedere experiențele anterioare cu alte inițiative educaționale, precum mentoratul, care nu au funcționat așa cum era prevăzut.

„Curriculum la decizia elevului din oferta școlii dă o flexibilitate planurilor-cadru, întrucât elevul trebuie să aleagă opționalele din oferta școlii. Scepticismul meu este că vom face catedre și norme, nu ceea ce își dorește neapărat copilul”, a declarat Mihaela Popa pentru „Ziarul de Iași”.

Flexibilitatea curriculară a noilor planuri-cadru vine și din existența curriculumului de specialitate, care pune accent pe disciplinele specifice unei anumite specializări (Matematică-Informatică, Științe ale naturii, Filologie etc.).

„Am observat faptul că s-a pus accentul pe flexibilitatea curriculară, existând curriculum care reprezintă ore care pot fi puse la dispoziția elevilor prin decizia unității de învățământ. Mi se pare un lucru bun acesta, pentru că fiecare unitate de învățământ știe care este profilul absolventului și care sunt necesitățile acestora. Astfel, există această posibilitate prin noile planuri-cadru de a fi o adaptabilitate mai bună la profilul absolventului, pe care fiecare instituție de învățământ îl dorește pentru a-l contura pentru viitor. Din punctul meu de vedere, accentul pus pe flexibilitatea curriculară este un plus la noile planuri-cadru”, a precizat Irina Zamfirescu, profesoară de Fizică la Colegiul „Emil Racoviță” din Iași, inspector școlar pentru Fizică.

• Citește și: Primul episod din „Reforma educației?” – Promisiunile și pericolele ascunse din spatele planurilor-cadru

„Există și riscul ca unii elevi să se orienteze către opțiuni considerate mai ușoare”

Lorela Anda Caradan, profesoară de Biologie la Colegiul „Emil Racoviță” și inspector școlar pentru Biologie, susține că reforma educațională reprezintă un pas important către un sistem mai flexibil și adaptat nevoilor actuale, oferind elevilor posibilitatea de a-și personaliza parcursul educațional. Totuși, subliniază că această libertate trebuie echilibrată, dacă se dorește să fie benefică, „cu un nucleu solid de discipline fundamentale, esențiale pentru dezvoltarea echilibrată a fiecărui elev”.

„Atunci când elevii au libertatea de a alege disciplinele de studiu, există și riscul ca unii să se orienteze către opțiuni considerate mai ușoare, evitând materiile care necesită un efort susținut. Această alegere poate avea implicații semnificative: lipsa unei baze solide de cunoștințe la disciplinele ȘTIAM (științe, tehnologii, inginerie, arte, matematică), poate crea lacune care vor îngreuna parcursul academic și profesional al elevilor, multe domenii necesitând competențe avansate în științe exacte, iar absența acestora putând restrânge posibilitățile de viitor”, a explicat Lorela Anda Caradan.

• Citești și: Al doilea episod din „Reforma educației?”- Geografia, Istoria, Latina – în pericol. Specialiștii ieșeni: „Există riscul să îngrădim viitorul elevilor”

La disciplinele opționale participă elevi din clase diferite

În proiectul noilor planuri-cadru, propus de Ministerul Educației, este precizat că „implementarea CDEOȘ este obligatorie, se poate desfășura cu elevi din clase diferite și poate fi implementată în sistem modular”.

Camelia Gavrilă, director al Colegiului  „Costache Negruzzi” din Iași și fost inspector școlar general, consideră că posibilitatea de a desface și reorganiza colectivele pentru a oferi elevilor opțiunea de a studia disciplinele dorite este una de bun augur. Aceasta consideră că este esențial ca opționalele să fie incluse într-un orar flexibil, care să permită reconfigurarea grupurilor în funcție de alegerea elevilor, nu doar în funcție de majoritatea voturilor.

„Trebuie să se ajungă la un vis pe care de mult l-am avut, văd că el se regăsește între argumentele aduse de Minister, cel legat de faptul că trebuie să ai permisiunea de a desface colectivele pentru disciplinele opționale și a le reface la opțional în funcție de dorința elevului de a studia o anumită disciplină, de a o aprofunda, de a merge pe o anumită zonă de pregătire. Nu poți să rămâi cu clasa compactă și să vedem în mod democratic care votează mai mult. Normal este să existe posibilitatea ca de la o anumită oră a zilei să se realizeze în orarul școlii disciplinele opționale care să permită desfacerea și reconfigurarea colectivelor”, a declarat Camelia Gavrilă pentru „Ziarul de Iași”.

„În oferta de opționale se vede creativitatea și puterea unei școli”

Un alt plus al CDEOȘ, punctat de Mihaela Popa, constă tocmai în posibilitatea ca elevul să studieze o disciplină dintr-un domeniu care îl pasionează. Spre exemplu, aceasta a explicat că „școala poate veni cu oferte astfel încât copiii, chiar dacă sunt la Matematică-Informatică și își doresc să dea la Drept, să poată alege Istoria”.

„La opționale, elevul alege în funcție de oferta școlii, iar aici apare creativitatea, curajul și puterea unei școli. Doar că nu toată clasa poate să își aleagă același opțional, iar asta este o noutate. La un opțional vor fi doi dintr-o clasă, trei din alta și tot așa. Așa este și în Occident, unde, de exemplu, dacă se adună 20 de elevi la un opțional, se face grupa respectivă. Mi se pare că, în sfârșit, ne apropiem de ceea ce fac și celelalte țări”, a completat Mihaela Popa.

Importanța finanțării adecvate pentru susținerea opționalelor și personalizarea învățământului

Camelia Gavrilă subliniază importanța finanțării adecvate a învățământului pentru a susține implementarea opționalelor. Ea atrage atenția asupra dificultății de a oferi un parcurs educațional individualizat din cauza fondurilor insuficiente, care ar putea impune școlilor să se limiteze la un număr minim de opționale.

„Mă întreb în ce măsură va fi finanțat suficient învățământul pentru a-ți permite să mergi cu schema orară încărcată, pentru că se vorbește – iar asta apreciez și e bine – despre faptul că procentajul pentru disciplinele opționale crește pe măsură ce ajungem la clasele XI-XII. Numai că, de multe ori, din lipsa fondurilor suficiente pentru salarizare, pentru a te încadra într-o anumită anvelopă bugetară, unele școli sunt obligate să meargă pe un număr minim de opționale”, a transmis Camelia Gavrilă.

Fosta șefă a ISJ Iași subliniază că pentru a putea vorbi despre un parcurs individualizat, dorința elevului și personalizarea învățării, trebuie să existe „garanția unei finanțări adecvate a normelor și a școlilor”.

Ce înseamnă, de fapt, „CDEOȘ”?

În proiectul planurilor-cadru pentru învățământul liceal, curriculum la decizia elevului din oferta școlii este definit drept „discipline/domenii de studiu/module de pregătire opționale”, care vor contribui la „profilul de formare al absolventului”, fără a avea legătură cu programa examenului național de Bacalaureat.

În liceele teoretice și vocaționale, vorbim despre curriculum stabilit prin consultare cu elevii și părinții, pe baza resurselor disponibile ale școlii, iar „elevul alege din ofertă opționale în funcție de propriile nevoi și interese de cunoaștere”. Ministerul a mai precizat, în proiectul planurilor-cadru, că la filiera vocațională curriculum la decizia elevului din oferta școlii „poate sprijini profilul/specializarea, pentru a putea menține abordarea unitară pe număr de ore/săptămână”.

În liceele tehnologice, acest curriculum este elaborat, potrivit noilor planuri-cadru, în colaborare cu operatorii economici și autoritățile locale, pentru a adapta formarea profesională a elevilor la cerințele pieței muncii, fiind implementat în timpul stagiilor de pregătire practică. De asemenea, aceste ore de opțional pot reprezenta ore suplimentare pentru clase cu predare intensivă sau bilingvă.

În episoadele viitoare ale Dosarului ZDI „Reforma educației?”, veți putea afla mai multe despre schimbările aduse liceelor tehnologice și vocaționale prin noile planuri-cadru, despre impactul acestora asupra normelor didactice, dar și care sunt părerile părinților și elevilor.

• Citește și:  „Vedeți ce s-a întâmplat la Chișinău”. Ultimele clipe pentru Limba latină? Reacții pertinente ale specialiștilor ieșeni

Publicitate și alte recomandări video