DOSARELE ZDI – Reforma educației? Promisiunile și pericolele ascunse din spatele planurilor-cadru

„Ziarul de Iași” a analizat în profunzime modificările aduse de noile planuri-cadru pe care le-am prezentat tuturor celor implicați în procesul educațional, de la elevi, la părinți, profesori sau inspectori de specialitate. În primul episod al dosarului „Reforma educației?” aducem în prim-plan cele mai importante modificări, dar și fricile cele mai mari din sistem cu privire la implementarea acestora. Deși a existat un anumit entuziasm general cu privire la această modificare, decretată ca fiind așteptată de peste 20 de ani, profesorii se tem. Dispariția orelor de Istorie și Geografie, dar și de Limba română și Limba latină, despre care „Ziarul de Iași” a scris deja, cât și micșorarea numărului de ore pentru a doua limbă străină sunt îngrijorătoare.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Faptul că tinerii pot să își aleagă unele cursuri opționale, chiar și doi-trei elevi dintr-o clasă, din oferta școlii, promite o anumită flexibilitate nemaiîntâlnită până acum în sistemul de educație din România. Părerile profesorilor sunt împărțite, iar mai multe voci acuză o rezistență la schimbare care nu poate fi justificată de performanțele din trecut.

Citiți, în continuare, primul episod din DOSARELE ZDI – „Reforma educației?”

Ce este nou? Trunchi comun, curriculum de specialitate și curriculum la decizia elevului

Întâi, să clarificăm că în noile planurile-cadru pentru liceu, propuse de Ministerul Educației în luna ianuarie 2025, materiile sunt împărțite în:

• trunchi comun (TC) – materii obligatorii pentru toți liceenii, indiferent de filieră (teoretică, tehnologică, vocațională), profil (real, uman, tehnic etc.) și specializare (Matematică-Informatică, Științe ale naturii, Filologie, Științe sociale etc.);
• curriculum de specialitate (CS) – materii obligatorii pentru toți elevii înscriși la o anumită specializare;
• curriculum la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) – discipline de studiu sau module de pregătire care sunt opționale, alese de elevi.

Profesorul universitar Constantin Cucoș, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași, vorbește despre noutatea adusă de planurile-cadru pentru liceu, care constă în împărțirea în TC, CS și CDEOȘ. Acesta susține că „jocul ascendent dintre TC, CS și CDEOȘ” crește gradul de flexibilitate și particularizare.

„Ne dorim atât de mult autonomie și descentralizare, dar când e vorba de o asumare efectivă perspectivele se cam schimbă. O astfel de responsabilizare a unităților de bază, a profesorilor, a părinților, a elevilor etc. pentru a construi circumstanțial segmente importante din curriculum (ce pot cuprinde discipline atât «tradiționale», cât și multe opționale sau facultative) ține de un registru care ar trebui să ne scoată din comoditate, conformism și așteptare ca alții să ne facă treaba (ministerul, inspectoratul). Până la urmă, câștigul este al elevilor și, pe termen lung, al întregii societăți, printr-o diversificare a ofertelor școlare în raport cu așteptări, posibilități, dorințe”, a declarat Constantin Cucoș.

Din trunchiul comun, care, așa cum am precizat, este același pentru absolut toți elevii de liceu, fac parte următoarele materii, fiecare cu un anumit număr de ore alocat pe săptămână:

Fiecărei specializări – Matematică-Informatică, Științe ale naturii, Filologie, Științe sociale etc. – i se adaugă un curriculum de specialitate, cu discipline ce vor fi studiate, după caz, de la una până la trei ore în plus față de trunchiul comun. De exemplu, Matematica va fi studiată, de către toate specializările, în clasele a IX-a și a X-a, câte 2 ore/săptămână. Începând cu clasa a XI-a, aceasta dispare din trunchiul comun.

Mai departe, la Matematică-Informatică, elevii vor continua să facă câte 4 ore de matematică până în clasa a XII-a. În clasele a IX-a și a X-a sunt cele două ore din trunchiul comun, cărora li se adaugă două ore din curriculum de specialitate, în timp ce începând cu clasa a XI-a, curriculumul de specialitate cuprinde câte 4 ore de Matematică, iar în trunchiul comun nu se mai regăsește nicio astfel de oră.

Opinii divergente asupra noilor planuri-cadru pentru liceu

Președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, Laviniu Lăcustă, este de părere că noile planuri-cadru pentru liceu, propuse de Ministerul Educației, ar putea fi îmbunătățite. Problema evidențiată de acesta constă în „profilul absolventului”, care, spune el, nu poate fi desăvârșit fără „disciplinele fundamentale” – Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Biologie, Chimie și Fizică.

„Noile planuri-cadru sunt perfectibile. Văd o problemă fundamentală, pentru că, din punctul meu de vedere, profilul absolventului trebuie să aibă o componentă comună pentru tot ce se cheamă profil liceal. Această componentă comună ține de elementele de cultură generală fundamentale, adică trebuie să mergem la disciplinele fundamentale, care sunt Limba română, Matematica, Istoria, Geografia, Biologia, Chimia și Fizica. După această cultură generală, evident că ulterior vorbim despre elemente care țin de nișa fiecăruia, iar aici mă refer la profilul teoretic care e real (Științe ale naturii și Matematică-Informatică) și uman (Filologie și Științe sociale)”, a transmis liderul USLIP Iași.

Dorin Fiscutean, profesor de Geografie la Colegiul Național din Iași și coordonator al lotului de olimpici la Geografie, susține că modalitatea de organizare a planurilor-cadru pentru liceu nu este una profesionistă.

„Dacă luăm statele avansate, care au un sistem bine organizat, vedem că în planurile lor cadru cam jumătate din numărul de discipline este practic din trunchiul comun, adică acele discipline impuse, cum ar fi Limba română, Matematica și altele. Dacă vorbim de zece discipline, cinci ar fi impuse și celelalte cinci sunt la alegere. Adică elevii și le aleg din toate celelalte discipline. În cazul nostru, sunt din trunchiul comun, după care avem opționale de specialitate și apoi opționale din afara specialității”, a precizat cadrul didactic de la Colegiul Național.

De cealaltă parte, Mihaela Popa, fost secretar de stat la Ministerul Educației și fost profesor de Matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iași, susține că este un proiect curajos, bine construit.

„Este un proiect curajos, dar contează foarte mult cum va fi implementat, și trebuie să vedem forma finală. Trebuie să ne gândim și la elevi, pentru că știm toți că există o problemă în România. Sunt foarte multe discipline, elevii nu le parcurg, există o supradimensionare și a programelor și a numărului de ore”, a menționat aceasta pentru „Ziarul de Iași”.

Fostul director al DPPD din cadrul UAIC Iași, Constantin Cucoș, în calitate de consilier onorific al Ministrului Educației și Cercetării, dar și în nume personal, ca pedagog, a explicat că o parte dintre reacțiile la adresa noilor planuri-cadru pentru liceu s-au bazat „pe o citire «în diagonală», prin raportare doar la trunchiul comun, neintrând în filosofia generării și compunerii acestuia ca întreg”. „A evalua aceste planuri doar prin numărul de ore alocate prin partea «fixă» a curriculumului este nu numai păguboasă, dar și rău intenționată”, a declarat pedagogul ieșean pe blogul său.

Istoria și Geografia au cel mai mult de suferit

Camelia Gavrilă, director al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iași, fost inspector școlar general al ISJ Iași, profesor de Limba Română, consideră că modificările curriculare sunt necesare și binevenite. Aceasta spune că apariția în dezbaterea publică este un fapt pozitiv, mai ales că au fost modificări de programe care nu s-au corelat cu manualele în ultimii 20 de ani. Dar, în urma unei analize atente, apar semne de întrebare în ceea ce privește Istoria și Geografia, care ar urma să fie întrerupte pentru unele profiluri începând cu clasele a XI-a și a XII-a.

„Prezentarea și argumentele date de decidenți sigur că sunt interesante, cu substanță pedagogică, educațională, și încearcă să fie persuasive. Însă, intrând în structura lor și în analiza consecințelor și contextelor de aplicare, încep să apară semne de întrebare. Sunt deja nemulțumiri de la anumite comunități profesionale din zona Istoriei și Geografiei, care mi se pare firești, pentru că nu este normal ca în clasele a XI-a și a XII-a să se întrerupă o continuitate la anumite profiluri în contextul unor discipline foarte importante care țin și de cunoaștere globală și de cunoaștere a propriei identități culturale”, a explicat fosta șefă a ISJ Iași.

„Istoria este mai mult decât «Istoria comunismului» și a evreilor”

Camelia Gavrilă a mai spus că Istoria, Geografia, Limba română sunt discipline esențiale pentru cunoașterea globală și identitatea culturală și că eliminarea lor din clasele a XI-a și a XII-a ar afecta această continuitate.

„Este vorba și despre cunoaștere generală, aspecte istorice, înțelegere de contexte istorice, relații economice și implicații geopolitice pe care le aduce Geografia. Faptul că se studiază aceste «noi istorii» – Istoria comunismului și Istoria evreilor – nu reprezintă un argument. Mai degrabă aș vedea aceste materii foarte importante legate de momente de criză din istoria recentă a omenirii ca teme, ca unități de conținut bine reprezentate ca număr de ore și ca dezbateri în contextul orelor de istorie. Istoria e mai mult decât acestea”, a completat Camelia Gavrilă.

Directoarea Colegiului „Emil Racoviță” din Iași, Mihaela Pîrpîlă-Gotcu, spune că a observat o reducere a orelor de Limba și literatura română, în special la profilurile Matematică-Informatică și Științe ale naturii, precum și o diminuare a numărului de ore pentru Limba modernă 2.

„Nu am putut să nu observ că scade numărul orelor alocate Limbii și literaturii române, scade chiar cu o oră în fiecare an școlar. Și Limba modernă 2 este modificată ca număr de ore, fiind mai mic față de ceea ce era prevăzut până acum”, a menționat Mihaela Pîrpîlă-Gotcu.

Același trunchi comun de discipline pentru toate specializările

Mihaela Popa spune că apreciază modul de construcție a noilor planuri-cadru. Noutatea evidențiată de aceasta constă întocmai în trunchiul comun care este același pentru toate clasele, indiferent de filieră și profil. Până acum, era un TC comun pentru real, unul pentru uman și altul pentru tehnic.

„Apreciez deschiderea noilor planuri-cadru, dar cred că puțină lume s-a uitat doar la TC. Trunchiul comun nu mai este ce știam noi, este un trunchi comun pentru toate profilurile. Până acum era TC la real, TC la uman, iar acum e la toate la fel. Curriculum de specialitate este noutatea care pe mine m-a încântat și pot spune că se vede că a fost muncit acest plan-cadru, deși a durat cam mult. Se vede că au vrut să se apropie de modelele occidentale. Curriculumul de specialitate duce copilul exact spre profil. Ceea ce apreciez este că și acest CS are o flexibilitate, adică are și parte fixă, clară, dar și câteva ore pe care copilul le poate alege”, a declarat Mihaela Popa.

 Camelia Gavrilă: „Elevul poate alege ceva ce îi place și ce îl interesează, ca o prespecializare”

Cea de-a doua noutate scoasă în evidență de Mihaela Popa constă în existența unui curriculum de specialitate, care are atât o componentă fixă, cât și una flexibilă. Potrivit acesteia, „CS devine din ce în ce mai vizibil în clasele a XI-a și a XII-a, lucru care este normal, întrucât copilul dă la un profil pentru că își dorește acel domeniu, deci, e normal să-l pregătim și, la final, Bacalaureatul să fie din profilul ales de copil”.

• Citiți și: DOSARELE ZDI – Vom răsuci cuțitul în rană până când vom vorbi, cu toții, despre schimbări în bine

Mai exact, curriculumul de specialitate are o componentă fixă printr-un număr de ore alocat efectiv specialităților, în funcție de fiecare specializare. De exemplu, la clasele de Matematică-Informatică se studiază în plus față de TC un anumit număr de ore de Matematică, iar la clasele de Filologie se studiază în plus un anumit număr de ore de Limba română. Însă, există și un curriculum de specialitate flexibil, care reprezintă „ore alocate către discipline din ariile curriculare X, prin decizia unității de învățământ”, după cum este precizat în planurile-cadru, cu mențiunea că X poate reprezenta, în funcție de specializare, Matematica, Științe ale naturii, Tehnologii, Limbă și comunicare, Om și societate sau Arte.

„Adică, există un număr de ore alocat efectiv specialităților, dar mai există și partea flexibilă, în sensul că, dacă dai la profilul Matematică-Informatică și mai vrei o oră sau două în plus de Fizică, Biologie sau Matematică, poți alege să le ai”, a explicat Mihaela Popa.

Fostul inspector școlar general Camelia Gavrilă a spus că, spre clasa a XI-a, ponderea trunchiului comun scade de la 65% la 35%, oferind elevilor mai multă libertate în alegerea disciplinelor.

„Elevul poate alege ceva ce îi place și ce îl interesează, ca o prespecializare. Trebuie să îi dai oferte de genul acesta. Într-o clasă de Științe ale naturii, de exemplu, unii vor Medicină, alții vor Informatică, și atunci vor fi interesați de domenii diferite. Vom vedea dacă se vor face clasele și în funcție de specializări pe care și le doresc elevii. Toate sunt ipoteze, fiindcă, în cele din urmă, când tu ai un buget anume care să îți acopere personal, evident că nu poți să te joci cu o foarte mare individualizare a demersului curricular”, a declarat Camelia Gavrilă pentru „Ziarul de Iași”.

Mihaela Popa: „Mi se pare că, în sfârșit, ne apropiem de ceea ce fac și celelalte țări”

În noile planuri-cadru, la clasele a XI-a și a X-a, trunchiul comun are 65%, iar curriculumul de specialitate are 25%. În ultimii doi ani de liceu, trunchiul comun ajunge la 35%, iar curriculumul de specialitate la 45%.

A treia componentă, CDEOȘ, oferă „o flexibilitate și mai mare”, potrivit fostului secretar de stat Mihaela Popa. Școala vine cu o ofertă de opționale, iar elevul alege din aceasta. Însă, nu va fi același principiu ca până acum, de a alege o clasă întreagă un opțional sau de a studia opționalul care a strâns cele mai multe voturi. De exemplu, doi elevi aleg o materie, trei merg către alta, iar patru se îndreaptă spre o altă opțiune.

„Elevul alege din oferta școlii. Astfel, copiii, chiar dacă sunt la Matematică-Informatică și își doresc să dea la Drept, pot alege Istoria. Însă, nu poate alege toată clasa, aceasta fiind o altă noutate. Mi se pare că, în sfârșit, ne apropiem de ceea ce fac și celelalte țări. Teoretic, eu zic că arată foarte bine, dar scepticismul meu stă în aplicarea acestui plan-cadru, în sensul că și mentoratul a fost un lucru bine făcut, cu intenții foarte bune, de a avea mentori pentru profesorii tineri, și nu se întâmplă nimic, doar faptul că vedem niște inspectori care s-au înscris în mentorat să fie tot ei și mentori, pentru a-și mai micșora din catedră. Deci, practica nu a coincis cu idealul proiectului. Aici este scepticismul meu, că vom face catedre și norme, nu ceea ce își dorește neapărat copilul”, a transmis Mihaela Popa.

Constantin Cucoș: „Perspectiva de organizare modulară poate rezolva riscul supraîncărcării programului școlar”

Mihaela Pîrpîlă-Gotcu, directoarea Colegiului „Emil Racoviță” din Iași, unde sunt studiate profilurile Matematică-Informatică, Științe ale naturii și Filologie, apreciază accentuarea specializării în noile planuri-cadru, prin creșterea numărului de ore pentru disciplinele specifice fiecărui profil și a opționalelor pe care elevul le poate alege din oferta școlii.

„Faptul că va crește numărul de ore alocate opționalelor pe care elevul le poate alege din oferta școlii este un lucru bun, pentru că fiecare școală își face o analiză de nevoi la nivelul elevilor în ceea ce privește formarea și pregătirea pentru sistemul universitar sau pentru dezvoltarea lor personală. În funcție de ce resurse avem la nivelul școlii, în funcție de nevoile pe care le au elevii, de formare, de învățare, facem acea ofertă din care ei își aleg”, a precizat Mihaela Pîrpîlă-Gotcu.

Constantin Cucoș subliniază că noul plan-cadru este conceput astfel încât să fie aliniat cu dezvoltarea competențelor-cheie ale elevilor. Această direcție, spune el, este vizibilă nu doar în structura planului, ci și în explicațiile oferite pentru a facilita înțelegerea sa. De asemenea, pedagogul ieșean sugerează că planul permite flexibilitate și adaptare în funcție de nevoile și interesele specifice ale elevilor, iar această personalizare va fi aprofundată ulterior prin alte componente ale curriculumului, cum ar fi programele școlare, manualele și resursele educaționale digitale (RED).

„Perspectiva de organizare modulară sau pe unități de învățare la unele discipline constituie o noutate de structurare curriculară, care, dincolo de infuzarea oportună a noi tipuri de conținuturi, aflate într-o dinamică permanentă, poate rezolva riscul supraîncărcării programului școlar”, a completat fostul director al DPPD.

Propunerea Mihaelei Popa: Accent pe materiile de Bacalaureat în clasa a XII-a

Profesoara Mihaela Popa este de părere că, pentru clasa a XII-a, planurile-cadru ar fi putut pune accentul exact pe materiile pentru examenul de Bacalaureat.

„Eu aș fi mers poate un pic mai dur, mai puternic, m-aș fi apropiat în clasa a XII-a mai mult de materiile de Bacalaureat. Adică, în clasa a XII-a, copilul să studieze exact materiile pentru care el se pregătește de a deveni mai departe om în societate. Apoi, ca profesor de Matematică știu foarte bine acest lucru, în clasele a VIII-a și a XII-a se întâmplă un fenomen. Copiii învață doar la materiile de Bacalaureat. Marea majoritate a elevilor, părinților și profesorilor se axează doar pe materia pentru examen. Eu aș fi fost și mai curajoasă și aș fi lăsat doar materiile de Bacalaureat în clasa a XII-a, pentru că oricum acest fenomen se întâmplă. Cine nu îl recunoaște, minte. De ce să ne păcălim unii pe alții și să nu oferim copiilor materiile pentru care ei au ales acest profil?”, a declarat Mihaela Popa.

În ceea ce privește numărul de materii pe care elevii ar trebui să le aibă în clasele XI-XII, Ciprian Baghiu, profesor de Matematică la Colegiul „Costache Negruzzi”, consideră că ar trebui să fie maximum șase discipline.

„Nu e vorba despre Matematică, e vorba în general. Părerea mea este că elevii de clasa a XI-a și a XII-a n-ar trebui să aibă mai mult de șase materii în total. În principiu, mi se pare corectă chestiunea asta în care se lasă o flexibilitate mai mare pentru copii, își aleg un traseu. Nu putem trăi cu impresia că un copil care are 18 sau 19 rubrici în catalogul de clasa a XII-a învață la atât de multe materii”, a transmis Ciprian Baghiu.

„Nesiguranța normei didactice” vs „Oportunitatea de noi discipline”

Adina Romanescu, directoarea Liceului de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, subliniază importanța echilibrului în implementarea noilor planuri-cadru, astfel încât profesorii să fie sprijiniți și să nu resimtă nesiguranța locului de muncă. Totodată, aceasta susține că, deși aceste schimbări pot crea disconfort, ele oferă și oportunitatea de a introduce discipline și teme noi, relevante pentru piața muncii și nevoile elevilor.

„Va trebui să fim echilibrați pentru a păstra în sistem profesorii care s-au pregătit atâția ani, în care am investit și desigur sunt dedicați. Profesia de dascăl este neatractivă pentru absolvenți din cauza salarizării, dar și a lipsei de sprijin din partea autorităților, în unele situații. Profesorii se simt inconfortabil de noile planuri-cadru care le induc nesiguranța normei didactice, dar la o analiză în profunzime văd și oportunitatea de a introduce noi discipline, implicit tematici, pentru a fi cât mai aproape de nevoile de învățare ale elevilor și schimbărilor din societate”, a precizat Adina Romanescu.

În ceea ce privește posibilitatea ca elevii să își aleagă opționalele și accentul pus pe specializare, directoarea Liceului de Informatică a mai spus că flexibilitatea curriculumului și adaptarea la tendințele pieței muncii sunt prezente de mult timp în alte sisteme de educație.

„Este nevoie de mult sprijin pentru profesori ca să-și dezvolte noi abordări ale învățării, iar elevii să aleagă responsabil pentru a deveni cât mai performanți. Noile planuri-cadru vor determina o reinventare a profesorilor, o conectare mai profundă a acestora la nevoile de învățare ale elevilor”, a completat aceasta.

Dezbatere privind planurile-cadru pentru liceu, la Iași, pe 25 februarie

Dacă schimbările vor fi aprobate, elevii care sunt acum în clasa a VII-a vor fi primii care le vor resimți, urmând să înceapă liceul conform noilor planuri-cadru, în anul școlar 2026-2027.

Planurile-cadru pentru învățământul liceal sunt puse în consultare publică și dezbatere națională începând cu data de 31 ianuarie 2025. Propunerile și observațiile la adresa acestora sunt așteptate până pe 6 martie 2025.

Dezbaterea națională, care presupune patru întâlniri fizice, va avea loc în București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iași (25 februarie) și Timișoara (4 martie). Apoi, va urma o dezbatere online pe 6 martie.

„M-aș bucura ca etapa de consultare și cea de dezbatere să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere, așa cum ar trebui să stea lucrurile când este vorba de educație”, a transmis Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. „Vă încurajez pe toți să vă exprimați, garantându-vă faptul că vocea vă va fi ascultată. Comentariile triadei elevi – personal didactic și auxiliar – părinți, alături de cele ale sindicatelor, sunt fundamentale (inclusiv ale autorităților locale). Sperăm că, din considerarea la modul foarte serios a consultării și dezbaterilor, vom avea o variantă finală, consolidată a proiectelor de planuri-cadru, care poate fi mai apropiată sau diferită față de proiectele pe care vi le aduc acum în atenție și pe care o voi aproba în luna mai”, a încheiat Daniel David îndemnul său, la data publicării planurilor-cadru pentru învățământul liceal.

Publicitate și alte recomandări video