Vor rămâne profesori fără norme după implementarea noilor planuri-cadru în școli? Ce cred specialiștii ieșeni

„Ziarul de Iași” a alocat un spațiu generos debaterii noilor planuri-cadru propuse de Ministrul Educației, Daniel David, pe data de 31 ianuarie 2025. Opiniile pro și contra ale profesorilor, directorilor și inspectorilor au fost prezentate într-o serie de articole, dintre care amintim:

DOSARELE ZDI – Reforma educației? Promisiunile și pericolele ascunse din spatele planurilor-cadru

DOSARELE ZDI Reforma educației? Geografia, Istoria, Latina – în pericol. Specialiștii ieșeni: „Există riscul să îngrădim viitorul elevilor”

DOSARELE ZDI – Reforma educației? O nouă abordare: Opționalele, în mâinile elevilor. Opiniile profesorilor ieșeni

DOSARELE ZDI – Reforma educației? Liceele tehnologice și vocaționale: provocări și oportunități în noile planuri-cadru. „Era o sincopă undeva. Acum s-a reglementat”

În acest episod al Dosarului ZDI „Reforma educației?”, discutăm despre impactul asupra normelor didactice. Ce se va întâmpla cu profesorii care predau disciplinele ce vor avea un număr mai mic de ore? Va mai exista noțiunea de normă didactică? Cine va preda cursurile opționale? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări, am discutat cu profesori și directori din școlile ieșene.

Directorii nu pot face o prognoză pe mai mulți ani în ceea ce privește norma didactică

Președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar (USLIP) Iași, Laviniu Lăcustă, semnalează dificultăți în prognoza normelor didactice, dacă planurile-cadru pentru liceu vor rămâne în această formă. Dificultățile ar fi, potrivit acestuia, în zona tehnologică, la discipline precum Istorie, Geografie, Fizică, Chimie și Biologie. Apoi, ar fi greu de prezis către ce opționale se vor îndrepta elevii.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

Reamintim că la acest moment o normă didactică este de 18 ore, iar cei care au peste 25 de ani vechime în învățământ au posibilitatea să aibă o normă de 16 ore.

„Este foarte greu să facem acum un impact pe norme, pentru că încă suntem în faza cristalizării conceptuale. Este, de exemplu, acel curriculum specializat care este un element de noutate. În mod normal, nu îți poți permite să faci o prognoză. Va fi o dificultate pentru directori de a-și face o proiecție pe resursa umană, pentru că poți depinde uneori și de acele ore din curriculum la decizia elevului din oferta școlii și nu știi unde se vor duce, unde se vor deplasa. Pe ce poți să mizezi cu certitudine sunt acele ore din trunchiul comun sau orele din curriculum de specialitate. Însă, constați că nu o poți face pe mai mulți ani”, a declarat Laviniu Lăcustă.

„La majoritatea disciplinelor nu prea iese norma”

Liderul USLIP Iași a explicat că orele din cadrul opționalelor nu vor fi considerate ore suplimentare, deoarece „la majoritatea disciplinelor nu prea iese norma, sunt la limită, se duc sub 18 sau 16 ore”.

Mihaela Lesenciuc (foto jos), profesoară la Colegiul „Emi Racoviță” din Iași, inspector școlar pentru Geografie, consideră că normele profesorilor de Geografie vor fi afectate, însă aceștia sunt flexibili și au putere de adaptare, având posibilitatea să urmeze și cursuri de reconversie profesională. O problemă majoră identificată de aceasta constă în impredictibilitatea normei didactice, deoarece aceasta va depinde de alegerile elevilor.

„Normele vor fi afectate. Profesorul de Geografie se va orienta către alte zone, întrucât are o putere foarte mare de adaptare, o să mai facă niște cursuri de reconversie. În fiecare școală profesorul de Geografie chiar este om de bază, ajută și are o opinie pe care școala se poate baza, deci cu siguranță va găsi soluții în cel mai scurt timp. Însă, marea problemă va fi viitorul elevilor lipsiți de educația făcută de Geografie, întrucât Geografia României nu va mai fi studiată în liceu”, a precizat Mihaela Lesenciuc.

Impactul asupra normelor didactice: „Pierzi 15.000 de ore”

Președintele sindicatului a exemplificat cu date exacte ce ar însemna reducerea orelor de Geografie în cazul învățământului tehnologic. Mai exact, la nivel național, sunt „7.400 de clase de tehnologic”. Dacă dispare Geografia din clasele XI-XII, „înseamnă că pierzi 15.000 de ore”. Împărțind numărul orelor de Geografie din ultimii doi ani de liceu la filiera tehologică (15.000) la 18 ore (norma didactică), obținem 833 de norme didactice pierdute la nivel național ca urmare a eliminării acestei discipline. Liderul USLIP Iași a explicat, însă, că acest lucru nu înseamnă neapărat că toți profesorii își vor pierde posturile, deoarece unii și-ar putea completa norma.

La Istorie este aceeași poveste, însă introducerea Istoriei Holocaustului la clasa a XI-a și Istoriei comunismului în România la clasa a XII-a „ar duce la compensarea relativă a normelor”.

Eliza Ilie, profesoară la Colegiul „Emil Racoviță” din Iași și inspector școlar pentru Istorie și Științe socio-umane, precizează că în județul Iași există 283 de profesori de Istorie. Aceasta spune că „dispariția numărului de ore la clasele a XI-a și a XII-a va afecta aproximativ 20% din normele acestora”.

Irina-Ofelia Cosovanu, profesoară de limba franceză de la Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași și președintă a Asociației Române a Profesorilor de Limba Franceză, atrage atenția asupra reducerii semnificative a numărului de ore pentru această disciplină, întrucât în toți anii de liceu orele de Franceză scad de la două pe săpătămână la una.

„Probabil că în fiecare liceu va rămâne doar o normă pentru profesor de «Limba modernă 2», sau nici măcar atât unde sunt prea puține clase”, a transmis Irina-Ofelia Cosovanu.

Istoria, Geografia, Chimia, Biologia și Fizica presupun riscuri pentru titulari

Camelia Gavrilă, director al Colegiului „Costache Negruzzi” din Iași și fost inspector școlar general al ISJ Iași, consideră că nu a fost realizat un studiu de impact adecvat privind modificările normelor didactice, ci doar estimări. Potrivit acesteia, etapele sunt următoarele: testare, pilotare și apoi implementare.

„Eu mă îndoiesc că a fost făcut un studiu de impact, poate mai degrabă au fost făcute niște estimări: cât înseamnă, cât afectează. Au zis că vor crește cu 1 și ceva la sută normele, însă cresc doar la disciplinele tehnice din învățământul tehnologic. În rest, nu cresc. Din contră, la învățământul vocațional, pe partea teoretică vor scădea normele. La învățământul tehnologic, partea teoretică, de cultură generală, scade”, a explicat Camelia Gavrilă.

Fosta șefă ISJ mai spune că modificările în domenii precum Istoria, Geografia, Chimia, Biologia și Fizica ar presupune riscuri pentru profesori, în special pentru titulari. De asemenea, menționează că, deși pot exista ieșiri naturale la pensie și ore susținute de suplinitori, nu trebuie să uităm că „suplinitorul calificat este un absolvent care a ieșit dintr-o facultate cu ideea că în piața muncii găsește loc”.

„Profesorii tineri nu mai au posibilitatea să intre în sistem”

Mihaela Popa, fost Secretar de Stat la Ministerul Educației și fost profesor de Matematică la Colegiul „Vasile Alecsandri” din Iași, a spus că, după noile-planuri cadru, catedrele titularizabile vor ține cont atât de orele din trunchiul comun, cât și de orele din curriculum de specialitate.

„Trunchiul comun și curriculum de specialitate, împreună, fac catedra. Aș merge și mai departe și aș spune să nu mai vorbim despre catedre titularizabile, ci despre catedre libere. Adică, dacă există o catedră liberă, o scot la concurs. Cum se va face acest concurs, e o discuție întreagă”, a precizat Mihaela Popa.

Inspectoarea pentru Istorie, Eliza Ilie, avertizează că norma didactică ar putea dispărea, lucru care ar împiedica profesorii tineri să intre în sistem.

„Nu numai că debutanții și profesorii tineri nu mai au posibilitatea să intre în sistem, dar chiar profesorii titulari se vor afla în situația de restrângere de activitate. Părerea mea este că o să producă o scădere a calității actului didactic nu numai la Istorie, ci la toate disciplinele”, a declarat Eliza Ilie pentru „Ziarul de Iași”.

Adina Romanescu, directoarea Liceului de Informatică „Grigore Moisil” din Iași, subliniază necesitatea unui echilibru, pentru a păstra profesorii dedicați în sistem, având în vedere că profesia nu este atractivă din cauza salarizării și lipsei de sprijin. Totuși, deși noile planuri-cadru creează nesiguranță privind normele didactice, ea vede oportunitatea introducerii de noi discipline care să răspundă mai bine nevoilor elevilor.

„Noile planuri-cadru vor determina o reinventare a profesorilor, o conectare mai profundă a acestora la nevoile de învățare ale elevilor. Va trebui asigurat un echilibru și pentru inserția celor care doresc să intre anii următori în sistem și indicatori preciși de performanță drept criterii pentru creșterea numărului de clase în școlile solicitante, pentru a se evita aprobarea discreționară. Îmi doresc ca acest proces de inovare curriculară să nu afecteze și mai mult autoritarea profesională a cadrelor didactice și protejarea acestora de imixtiune în procesele de evaluare”, a menționat Adina Romanescu.

„În România nu există dublă specializare la profesori”

Camelia Gavrilă subliniază că, în sistemul educațional românesc, dubla specializare este rară, mai ales după implementarea procesului Bologna, fiind întâlnită doar în cazul filologilor.

„Sunt țări în care întotdeauna fiecare profesor are două calificări, două competențe, de a preda două discipline. Deci, dacă ai avea Matematică cu Informatică, dacă ai avea Geografie cu Istorie, ai putea găsi soluții. Dacă ar fi niște module de recalificare sau de completare a competențelor pe zona de orientare în carieră, asta ar fi o soluție pentru viitor. La materiile opționale poți valorifica resursa din sistem, însă la materiile care sunt mai spectaculoase și mai de specializare, va fi nevoie de alți profesori”, a declarat directoarea Colegiului „Negruzzi”.

Și profesorul Constantin Cucoș, fost director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, sugerează nevoia formării bi- sau tri-disciplinare a viitorilor profesori. În plus, acesta subliniază și necesitatea aspectelor administrative legate de predarea unor teme, precum cele din cadrul disciplinei „Consiliere și orientare”, care, conform legislației, trebuie gestionate de persoane cu pregătire psihopedagogică.

„Se va repune în discuție ideea formări bi- sau tri-disciplinare a viitorului profesor ce trebuie încurajată din cel puțin din două rațiuni: se asigură din start o abordare mai largă, pe direcția integrativă și interdisciplinară, a conținuturilor transmise de profesor și se compun mai ușor norme didactice și se garantează oarece securizare professional”, a precizat pedagogul ieșean.

Compensarea pierderii normelor didactice prin introducerea de cursuri opționale

 Claudia Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, discută despre posibilitatea de a compensa pierderea unor norme didactice în liceele tehnologice prin introducerea unor cursuri opționale, cum ar fi Matematica financiară, Statistica, Geografia serviciilor. Aceasta, la rândul ei, spune că nu trebuie privit doar trunchiul comun, ci și curriculumul de specialitate și curriculum la decizia elevului din oferta școlii pentru completarea orelor profesorilor. Totodată, Claudia Orășanu consideră că numărul de norme didactice nu va scădea, ci va crește „cu aproximativ 4% datorită creșterii numărului de ore săptămânale”.

„Catedrele nu cred că se pierd. Eu am înțeles că la nivel de sistem, pentru o simulare grosieră, cresc cumva cu 4%. Așa am înțeles per total normele, cel puțin la o primă vedere, și așa cred eu, și pe școală, pentru că a crescut numărul orelor pe săptămână. Mă uit la numărul de ore pe săptămână la ultimii ani de liceu, de la 28-29 de ore pe săptămână la o clasă a crescut la 29-32 de ore, deci evident că numărul de norme crește, nu scade, dar nu rămân în acea paradigmă a disciplinelor clasice. Nu mai e Geografie, Istorie, Matematică și așa mai departe, ci este Geografia serviciilor, Istoria Holocaustului, Matematică financiară și așa mai departe. Adică discutăm un pic mai aplicat și sunt necesare aceste planuri-cadru noi”, a transmis directoarea colegiului din Pașcani.

Miercuri, 12 februarie, vom încheia Dosarul ZDI „Reforma educației?” cu un episod dedicat opiniilor părinților și elevilor.

 

Publicitate și alte recomandări video