Consiliul Judeţean nu are nevoie de 400.000 de lei. La aproape patru ani după ce magistraţii Curţii de Apel au stabilit suma reprezentând prejudiciul produs în afacerea "Albumul", instituţia nu a făcut niciun demers pentru a-şi recupera banii. Mai mult, deşi una dintre funcţionarele condamnate a trimis mai multe adrese către CJ, solicitând un număr de cont în care să înceapă să vireze sumele imputate, acestea au rămas fără răspuns. Culmea, chiar acea funcţionară a fost adusă în faţa justiţiei, riscând închisoarea pentru că nu ar vrea să plătească.

Faptele din dosarul "Albumul" s-au petrecut în 2013, când Consiliul Judeţean a achiziţionat mai multe materiale de promovare, inclusiv albume de prezentare a instituţiei. Plăţile către furnizor s-au făcut fără ca produsele comandate să fi ajuns în magazia CJ, întocmindu-se acte de recepţie ce consemnau livrări inexistente. Preşedintele CJ de atunci, unul dintre vicepreşedinţi şi câţiva funcţionari au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual. Trei funcţionare au primit în 2017 pedepse cu suspendare, impunându-li-se totodată plata în solidar către CJ a 391.955,20 lei, reprezentând prejudiciul produs prin achiziţiile fictive. Printre funcţionarele condamnate s-a numărat şi Oana Elena Ţoptea, care a primit o pedeapsă de 2 ani şi 7 luni de închisoare, cu suspendare pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Conform legii, suspendarea poate fi revocată, iar pedeapsa transformată în închisoare cu executare dacă cel condamnat nu-şi îndeplineşte, cu rea-voinţă, obligaţiile conexe. Printre ele, achitarea prejudiciului.

Anul trecut, consilierul de probaţiune desemnat pentru Elena Ţoptea a cerut Tribunalului revocarea suspendării, invocând faptul că aceasta nu prezentase consilierului nicio dovadă din care să rezulte achitarea obligaţiilor financiare. La dosarul consilierului exista totuşi o solicitare adresată CJ de Elena Ţoptea prin care îşi arăta disponibilitatea de a plăti o primă tranşă de 3.000 de lei, cerând totodată ca plata să se facă în rate, din cauza condiţiilor familiale deosebite. Veniturile familiei constau în salariul soţului, indemnizaţia de creştere a copilului şi alocaţia acestuia. În plus, copilul se confrunta cu probleme grave de sănătate, el trebuind să fie supus unor operaţii în Germania. Ţoptea menţiona în solicitare că unei alte funcţionare, Cosmina Râmbu, i se acordase posibilitatea de a plăti în rate. Ulterior, Ţoptea a revenit cu alte două adrese către CJ, în care solicita indicarea unui număr de cont în care să facă plăţile. Fără succes.

Solicitarea consilierului de probaţiune, ca suspendarea pedepsei cu închisoarea să fie revocată, a fost respinsă în primă instanţă de către magistraţii Tribunalului. "Faţă de informaţiile transmise de ANAF şi OCPI (că Elena Ţoptea nu deţine în proprietate bunuri imobile, n.r.) şi având în vedere şi starea de sănătate a copilului care a impus tratamente şi şi intervenţii chirurgicale în unităţi medicale din străinătate, instanţa constată că în mod obiectiv persoana conamnată nu a avut posibilitatea de a achita obligaţiile civile impuse prin hotărârea de condamnare. Reaua-credinţă nu se prezumă şi nici nu este probată doar prin omisiunea plăţii, simpla neplată a datoriei nefiind echivalentă cu reaua-credinţă a debitorilor, care trebuie dovedită independent de omisiunea plăţii", au argumentat judecătorii.

Hotărârea magistraţilor nu a fost însă definitivă. Decizia finală va fi luată de judecătorii Curţii de Apel, întrucât procurorul de caz a contestat-o. Curtea de Apel urmează să se pronunţe pe 23 februarie.