Caută 
Dosarul Flux-Chirica-Harabagiu: un pas mare spre prescriere? S-a cerut schimbarea încadrării juridice, Curtea Supremă prinsă în schemă. Efect garantat: o nouă întârziere
6 MIN
„Pentru aceste motive, în numele legii, hotărăște: încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților… sub aspectul săvârșirii infracțiunii… ca urmare a prescripției răspunderii penale”. Aceasta ar putea fi peste câțiva ani decizia judecătorilor în dosarul „Flux” în care primarul Mihai Chirica și fostul viceprimar Gabriel Harabagiu au calitatea de inculpați. Apărătorii acestora au cerut schimbarea încadrării juridice a faptelor de care aceștia sunt acuzați. Perfect legală și făcută deseori în instanță, solicitarea va avea ca efect o nouă întârziere în derularea cercetării judecătorești. Aceasta, cu atât mai mult cu cât soluționarea uneia dintre cereri este legată de o speță aflată pe rolul Curții Supreme.
Dosarul „Flux” vizează modul în care societatea Flux SRL a construit în Tătăraşi un bloc cu 9 niveluri, deși primise autorizație doar pentru o clădire cu două niveluri. Deşi nu respecta autorizaţia, imobilul a fost intabulat, procurorii susţinând că acest lucru s-a făcut cu sprijinul conducerii Primăriei şi al unor funcţionari ai acesteia. În dosar sunt judecați primarul Mihai Chirica, fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, administratorul Flux SRL, Tudor Cheșcu, fostul arhitect-șef al municipiului, Anca Brândușescu, și o funcționară din cadrul Oficiului de Cadastru, Mariana Popa, ca și firma beneficiară, SC Flux SRL. Harabagiu și Brândușescu sunt acuzați de procurorii DNA de abuz în serviciu și fals intelectual, primarul Chirica, de complicitate la aceste infracțiuni și două acte materiale de fals intelectual, Mariana Popa, de abuz în serviciu, iar Cheșcu, de complicitate la fals intelectual și complicitate la două infracțiuni de abuz în serviciu.
Apărarea a contestat sistematic aproape fiecare frază din actul de acuzare
Dosarul a fost trimis instanței de procurori în iulie 2022, dar a cunoscut un parcurs greoi. În faza de cameră preliminară, în care este verificată legalitatea rechizitoriului și a probelor colectate de către procurori, apărarea a contestat sistematic aproape fiecare frază din actul de acuzare. Abia în ianuarie 2024 faza de cameră preliminară s-a încheiat, dar procesul propriu-zis a început cu o serie de amânări impuse de faptul că un magistrat după altul a declarat că se abține de la judecarea dosarului. A durat câteva termene până să se găsească un judecător care să nu aibă nicio legătură cu vreunul dintre inculpați. Ulterior, a fost rândul apărătorilor să solicite depunerea de probe și efectuarea de expertize. Vacanțele judecătorești și greva de anul trecut a magistraților au contribuit și ele la prelungirea dezbaterilor.
La sfârșitul lunii trecute, în fața magistraților Tribunalului au ajuns cererile de schimbare a încadrării juridice depuse de apărătorii lui Chirica și Harabagiu. Pentru primul, avocatul Daniel Atasiei a solicitat ca cele două acuzații de fals intelectual aduse clientului său să fie transformate într-una singură.
„Nu mă aflu acum în Iași, iar întreaga argumentație prezentată instanței nu poate fi ușor rezumată într-o frază, două. Este însă o practică judiciară curentă în astfel de situații. Sunt aspecte care rezultă și din administrarea probatoriului”, a spus Atasiei.
Dacă schimbarea încadrării juridice va fi acceptată, aceasta ar avea ca efect pentru Chirica aplicarea unei singure pedepse pentru fals intelectual, nu a două, evident, în cazul în care va fi găsit vinovat. Până atunci, efectul a fost doar o nouă amânare, instanța urmând să se pronunțe asupra solicitării pe 12 martie.
„Falsul intelectual nu reprezenta decât un caz particular al abuzului în serviciu”
A doua solicitare, depusă de Cezar Alupei, vizează o problemă dezbătută relativ frecvent în instanțe și care a primit interpretări diferite, de la caz la caz. În cazul lui Harabagiu, Alupei a solicitat ca fostul viceprimar să nu fie judecat pentru abuz în serviciu și fals intelectual, ci doar pentru fals intelectual. În aprecierea avocatului, procurorii ar fi reținut comiterea a două infracțiuni, când de fapt era vorba de una singură. Astfel, Harabagiu ar fi semnat un certificat de edificare prin care atesta în mod fals că blocul construit de Flux SRL ar fi respectat autorizația de construire, ceea ce ar fi reprezentat falsul intelectual. Prin fapta sa, Harabagiu ar fi creat un folos necuvenit societății Flux SRL, aceasta putând înscrie dreptul de proprietate asupra imobilului în cartea funciară, având astfel posibilitatea de a vinde ulterior apartamentele. Aceasta ar fi reprezentat infracțiunea de abuz în serviciu. Or, în fond, era vorba de o singură conduită care încălcase legea, respectiv semnarea certificatului de edificare, „spartă” de procurori în două infracțiuni distincte.
După cum a afirmat Alupei în solicitarea adresată instanței, falsul intelectual nu reprezenta decât un caz particular al abuzului în serviciu, o formă a acestuia. „Infracțiunea de abuz în serviciu are un caracter subsidiar, putând fi reținută exclusiv în ipoteza în care fapta imputată subiectului activ, având calitatea de funcționar public, nu este prevăzută ca infracțiune distinctă de o altă normă de incriminare cu caracter special”, a arătat Alupei. În plus, abuzul în serviciu reținut de procurori nu produsese niciun prejudiciu concret Primăriei, instituție pe care Harabagiu o reprezenta ca viceprimar.
Ce avantaje ar aduce schimbarea încadrării juridice?
Pentru Harabagiu, o schimbare a încadrării juridice ar putea reprezenta diferența dintre libertate și gratiile penitenciarului. Abuzul în serviciu se pedepsește cu închisoarea pe un termen cuprins între doi și șapte ani, iar falsul intelectual, cu detenția între unu și cinci ani. Dacă ar fi condamnat pentru ambele infracțiuni, pedeapsa ar fi de minimum 2 ani și 4 luni de închisoare, putând ajunge până la 8 ani și 8 luni. Executarea unei pedepse mai mari de 3 ani de închisoare nu poate fi suspendată, singura formă de executare a ei fiind în regim de detenție.
În sprijinul solicitării sale, Alupei a prezentat și cazul unei polițiste de la o secție rurală din județul Cluj. Aceasta a fost acuzată de luare de mită, fals intelectual și abuz în serviciu după ce a primit 50 de euro de la un șofer pentru a „închide ochii” la faptul că acesta întorsese pe linia continua și „iertase” și pe un al doilea, care comisese aceeași contravenție. Condamnată cu executare, femeia promovase un recurs în casație, care a avut ca urmare sesizarea, în decembrie anul trecut, a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Completul urmează să răspundă la întrebarea dacă infracțiunea de luare de mită o absoarbe pe cea de fals intelectual, dacă se putea reține doar falsul intelectual, ca formă particular a abuzului în serviciu, sau trebuiau reținute ambele infracțiuni, separat.
Făcând analogie între cazul polițistei și cel al lui Harabagiu, avocatul Alupei a solicitat magistraților Tribunalului o amânare a pronunțării asupra cererii de schimbare a încadrării juridice până ce ÎCCJ va fi stabilit interpretarea corectă.
„Opinia pe care am susținut-o și în fața instanței este aceea că ar putea fi oportună o oarecare «precauție juridică», să o numim plastic, în sensul în care eu am apreciat că e necesară așteptarea soluției Înaltei Curți în completul de dezlegare a chestiunii de drept ce face obiectul tocmai a uneia dintre cererile noastre de schimbare a încadrării juridice, întrucât soluția pe care o va pronunța ÎCCJ este de natură nu numai a stabili corecta încadrare juridică în cauza noastră, ci de a stabili optica juridică la nivelul întregii țări în spețe similare”, a precizat Alupei.
Se poate „câștiga” aproape un an
Așteptarea solicitată de avocat ar putea prelungi procesul de la Iași cu luni bune. Într-un alt caz, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost sesizat asupra unei spețe în martie anul trecut. Primul termen de judecată a avut loc pe 17 noiembrie, iar analiza dosarului încă nu s-a încheiat. Pe de altă parte, dacă Tribunalul va interpreta chestiunea legată de abuzul în serviciu și falsul intelectual într-un fel, iar ÎCCJ va dispune o altă interpretare, instanța ieșeană va trebui să-și schimbe părerea din mers, întrucât deciziile curții supreme sunt obligatorii pentru toate instanțele din țară. De un eventual rezultat favorabil lui Harabagiu va beneficia și primarul Chirica, acuzat și el concomitent de abuz în serviciu și fals intelectual.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
