Caută 
Dosarul Flux-Chirica: verdict pentru un al doilea inculpat care a recunoscut tot. A emis patru edificări false, una după alta
4 MIN
Judecătorii și-au dat verdictul în cazul unuia dintre inculpații din dosarul blocului „Flux”. Inspector în cadrul Direcției de Arhitectură și Urbanism a Primăriei, Victor Gavriluță a fost condamnat pentru abuz în serviciu, pentru contribuția sa la falsificarea certificatului de atestare a blocului construit de Tudor Cheșcu.
Cazul lui Gavriluță a fost disjuns din dosarul principal, în care sunt judecați primarul Mihai Chirica și fostul viceprimar, Gabriel Harabagiu. Acesta se află încă în faza cercetării judecătorești, un nou termen urmând să se desfășoare luna viitoare.
Nouă niveluri, în loc de două. Cum a fost posibil?
Societatea Flux SRL, administrată de Tudor Cheșcu a fost autorizată să construiască pe strada Vasile Lupu o clădire cu două niveluri, subsol și parter, cu o suprafață desfășurată de 501 mp. În locul acesteia, a răsărit un bloc cu 9 niveluri, cuprinzând 60 de apartamente, spații comerciale, spații de depozitare și garaje cu o suprafață utilă totală de 5.705 mp. În calitate de angajat al Serviciului GIS Cadastru din cadrul Primăriei, Victor Gavriluță trebuia să verifice concordanța dintre prevederile autorizației de construire și realitatea din teren, respectiv măsura în care construcția edificată corespundea celei autorizate. Acțiunea a fost făcută în perioada septembrie-octombrie 2018.
Citește și: Dosarul Flux-Chirica, la un pas de implozie. Semnătura cu bucluc care poate întoarce pe dos toate acuzațiile
Conform mărturiei unui alt angajat al Primăriei de la acea dată, Gabriel Ghergheșanu, viceprimarul Gabriel Harabagiu ar fi insistat ca „problema să fie rezolvată”, astfel încât noua clădire să poată fi intabulată, iar apartamentele să fie vândute. Ca urmare, Gavriluță a redactat succesiv un număr de patru certificate de atestare a edificării, înregistrate sub același număr. În primul, se menționa că clădirea fusese construită „conform PUZ aprobat”. Cheșcu ar fi revenit la Primărie pentru a solicita un alt act, din care să lipsească această mențiune. A fost întocmit alt certificat, dar nici acesta nu putea fi folosit la intabulare întrucât nu erau menționate toate cele 68 de unități individuale existente efectiv în structura clădirii. Al treilea certificat menționa și etajele și numărul de unități individuale, dar după ce a fost semnat de înlocuitoarea arhitectului șef, aceasta și-a dat sema că ar putea fi trasă la răspundere și și-a anulat semnătura. Abia al patrulea certificat de atestare a ajuns să aibă toate semnăturile necesare pentru a putea fi folosit la intabulare.
Martor: „Ambii cunoșteam că imobilul nu a fost construit conform autorizației”
„La momentul semnării atât de către minte, cât și de către Gavriluță Victor a tuturor celor patru variante ale certificatului de atestare a edificării clădirii, ambii cunoșteam realitatea din teren a imobilului, în sensul că acesta nu a fost construit conform autorizației de construire emise anterior”, avea să declare Ghergheșanu.
Victor Gavriluță a fost acuzat de fals intelectual și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit. Gavriluță ar fi creat astfel contextul încălcării de către Harabagiu a propriilor obligații de serviciu, dar și al înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, oferind posibilitatea lui Cheșcu de a vinde apartamentele. În cursul urmăririi penale, Gavriluță a afirmat că nu cunoștea la momentul respectiv realitatea din teren, considerând că „nu existau diferențe substanțiale între conținutul autorizației de construire și certificatele pe care le-a redactat și le-a semnat, ci doar unele neconcordanțe pe care le-a apreciat ca fiind minore”. În cele din urmă însă, în fața judecătorilor, el și-a recunoscut vina.
Ce pedeapsă a primit după ce a recunoscut falsul?
Gavriluță nu a putut fi condamnat pentru fals intelectual, întrucât răspunderea penală pentru faptă s-a prescris în octombrie anul trecut. Lipsa antecedentelor penale și recunoașterea faptelor de către Gavriluță i-a făcut pe judecători să-l condamne la pedeapsa minimă permisă de Codul Penal pentru abuzul în serviciu, respectiv un an, 9 luni și 10 zile de închisoare. Executarea pedepsei a fost suspendată pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Timp de un an Gavriluță nu va mai avea dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, inclusiv de a lucra în Primărie. Totuși, cele 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității la care a fost obligat urmează să fie prestate în cadrul Direcției Fond Locativ din cadrul Primăriei.
Publicitate și alte recomandări video
Îți recomandăm
