Două mușcături de șarpe în județul Iași în mai puțin de 24 de ore. Specialist ieșean: „o revenire bruscă a activității viperei, favorizată de încălzirea rapidă a vremii”

Șerpii evită, în mod natural, contactul cu oamenii

Specialiștii îi îndeamnă pe ieșeni să nu intre în panică dacă întâlnesc șerpi în timpul drumețiilor, întrucât aceștia nu atacă intenționat. Potrivit cercetătorului ieșean Alexandru Strugariu, specialist în herpetologie, șerpii evită, în mod natural, contactul cu oamenii și nu există situații în care să se îndrepte spre o persoană cu scopul de a o ataca. Acesta spune că mușcăturile apar, în general, doar în situații defensive, de exemplu, atunci când animalul este călcat, surprins sau simte că viața îi este pusă în pericol. Chiar și în astfel de momente, de cele mai multe ori, șarpele rămâne nemișcat pentru a nu fi observat. Specialistul subliniază că situațiile în care o persoană este mușcată sunt aproape exclusiv legate de încercarea de a prinde șarpele sau de o interacțiune accidentală. În absența unor gesturi care să provoace animalul, acesta spune că riscul unei mușcături este extrem de scăzut.

• CITEȘTE ȘI:  Un copil de patru ani din Popricani, transportat de urgență la spital, după ce a fost mușcat de un șarpe

„Comportamentul viperei nu s-a schimbat, tiparele generale rămân aceleași. După perioada de împerechere care a tocmai a trecut, o parte dintre indivizi încep să se deplaseze către habitatele de hrănire. De obicei, zona de împerechere coincide cu cea în care hibernează iarna. Femelele care rămân gestante, dar și cele care nu s-au împerecheat, tind să rămână în acea zonă, în timp ce masculii pot migra chiar și câțiva kilometri către alte habitate mai potrivite pentru hrănire. Apoi, spre toamnă, toți se întorc în zonele de hibernare. Asta este dinamica naturală, iar până în prezent nu am observat modificări semnificative ale acestor tipare.

Acesta explică faptul că în cazul incidentului recent, este posibil ca persoana să fi pus mâna sau piciorul pe șarpe accidental. Totodată, acesta susține că explicatia indidentului, faptul că două persoane au fost mușcate de șarpe în mai puțin de 24 de ore se explică prin faptul ca am avut o perioadă mai rece, cu multe ploi, în care viperele nu sunt foarte active. Acum, când s-a încălzit brusc, ele au devenit din nou active, ceea ce poate părea un „vârf” de activitate.

Urmăriți canalul „Ziarul de Iași” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici

„Este posibil ca persoana să fi pus mâna sau piciorul pe șarpe accidental. Astfel de întâlniri pot avea loc oricând. Sub nicio formă nu se poate vorbi despre o creștere a numărului de vipere. Dimpotrivă, mă aștept ca populațiile să scadă în viitor, mai ales în zonele de joasă altitudine. Vipera nikolskii, o specie prezentă în zonele forestiere, nu este una termofilă, adică nu preferă căldura excesivă. Având în vedere tendința de încălzire accentuată a climei, este puțin probabil ca această specie să se dezvolte bine pe termen lung”, a specificat specialistul.

• CITEȘTE ȘI: Atenție în drumeții! Sezonul de împerechere a șerpilor crește șansele de a-i întâlni. Ce specii pot fi întâlnite în județ? Cum reacționăm?

Alexandru Strugariu recomandă ca, atunci când ieșim la plimbare chiar și în păduri din apropierea orașului, cum este cea de la Bârnova-Dobrovăț, să purtăm pantaloni lungi și ghete mai înalte. Astfel, riscul de a fi mușcați de șarpe este aproape inexistent, chiar și în cazul în care călcăm pe unul.

„Dacă întâlnim un șarpe, îl putem observa liniștiți de la o distanță de aproximativ un metru, fără a ne apropia prea mult. În general, șarpele nu va rămâne pe loc, ci va pleca singur. Dacă nu se mișcă, putem încerca să batem din picioare în jurul lui pentru a-l speria sau, în cazul în care suntem echipați cu un băț, putem atinge ușor șarpele pentru a-l face să plece”, a precizat biologul.

Ce faci dacă ești mușcat de șarpe?

Specialistul în herpetologie explică faptul că, în cazul unei mușcături de șarpe, este esențial ca persoana afectată să păstreze calmul și să evite orice efort fizic, deoarece mișcarea poate accelera circulația sângelui și răspândirea veninului în organism. Membrul mușcat trebuie imobilizat, iar victima să fie așezată în poziție orizontală și să se hidrateze, dacă este posibil, fără a depune efort. Strugariu subliniază importanța solicitării imediate a asistenței medicale, fie prin apelarea serviciului de urgență, fie prin transport rapid la spital. El atrage atenția că metodele tradiționale, cum ar fi suptul veninului, tăierea plăgii sau utilizarea kiturilor de extracție, sunt complet inutile și nu trebuie folosite. De asemenea, riscul de deces în urma unei mușcături este foarte scăzut la adulții sănătoși, cele mai expuse fiind copiii, persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni cronice.

Starea pacienților mușcați de șarpe 

Prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic șef la UPU-SMURD, a precizat că primul caz raportat a fost în localitatea Popricani, unde un copil în vârstă de 4 ani a fost mușcat, de un șarpe veninos, la mâna dreaptă. El a fost transportat de urgență cu ambulanța și a fost adus în stare stabilă și conștientă la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului „Sfânta Maria”. Medicul spune că se anticipează o evoluție și un prognostic favorabil.

Al doilea caz a fost raportat în localitatea Brăești, unde un bărbat de 50 de ani, cioban aflat pe câmp, a declarat că a fost mușcat la picior de un șarpe, posibil veninos. Potrivit medicului, din cauza agravării stării sale și a riscului de șoc anafilactic, a fost trimis un elicopter SMURD pentru transportul rapid al pacientului. Acesta a fost stabilizat, s-a inițiat tratamentul hemodinamic, iar bărbatul a ajuns conștient la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului „Sfântul Spiridon”.

„Au fost efectuate investigații și consulturi de specialitate în chirurgie plastică, chirurgie generală și toxicologie, iar, din fericire, evoluția a fost favorabilă, fără complicații renale sau generale, care pot apărea în cazul mușcăturilor de șarpe veninos. Nu a fost necesară administrarea serului antiviperin, iar pacientul a fost externat cu recomandări pentru un consult ulterior la boli infecțioase și urmărire la domiciliu”, a specificat medicul.

Ce specii de șerpi avem în Iași 

Alexandru Strugariu explică faptul că în județul Iași există mai multe specii de șerpi, majoritatea neveninoși și inofensivi. El spune că printre acestea se numără și șarpele de casă, ușor de recunoscut după cele două pete galbene în formă de semilună de pe cap, care trăiește atât în zone rurale, cât și în orașe, inclusiv în curțile caselor. De asemenea, Alexandru Strugariu afirmă că alte specii neveninoase întâlnite în zonă sunt șarpele de apă, prezent mai ales în apropierea râului Prut, care folosește o substanță urât mirositoare pentru apărare, și șarpele lui Esculap, o specie rară din pădurile din nordul județului, care poate ajunge până la 2 metri, dar nu este periculos pentru oameni. Specialistul mai spune că balaurul dobrogean, deși impresionant prin dimensiuni și aspect, este foarte rar și complet neveninos. Acesta menționează că în județ există și două specii veninoase: vipera de stepă moldavă, o specie rară, mică și cu un venin slab, care nu a cauzat decese, și vipera lui Nikolsky, considerată cea mai periculoasă, întâlnită în pădurile din nordul și marginea orașului Iași, cu o mușcătură care poate fi letală în cazuri rare (mai multe informații AICI).

Publicitate și alte recomandări video