Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Două probleme importante ale oraşului

GALERIE
index
  • index
- +

De ce doarme arhitectul şef? Şi proiectul “Iaşi, Capitală Culturală Europeană” începe să prindă contur.

Nu a trecut nici o lună de când un grup de arhitecti locali anunţa apropiata finalizare a Planului Urbanistic General al Iaşului, că au şi apărut probleme care fac prevederile acestuia inoperabile. Arhitectul şef al primăriei a dat autorizaţie de construire a unui imobil chiar în locul în care PUG-ul prevedea racordul bulevardului Carol la strada Arcu, care face legătura cu Gara Iaşi. Este inexplicabilă această decizie, în condiţiile în care respectiva legătură era esenţială pentru fluidizarea traficului rutier pe direcţia nord-sud a oraşului. De altfel se observă un fel de paralelism în lucrările urbanistice ieşene: cei care realizează PUG gândesc una, arhitectul şef al oraşului face cu totul altceva. Ca să fiu polemic, arhitectul şef pare a fi cu totul paralel cu problemele oraşului. Nu-şi asumă vreun rol  în schiţarea viitoarei dezvoltări urbanistice, nu-şi ia în responsabilitate nimic din ceea ce se întâmplă acum în oraş. Nu-l vezi prezent în discuţiile referitoare la pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt, nu-l găseşti pe şantierele de la Fundaţie sau de aiurea, nu organizează nici o dezbatere, nici un seminar etc.

Nu e de mirare că cei interesaţi fac mitinguri, pentru că nimeni nu stă de vorbă cu ei. Primăria din Iaşi nu are organ pentru aşa ceva, nu înţelege ce înseamnă comunicarea şi abordarea fără ocolişuri a problemelor care stârnesc interesul diverselor grupuri. Nu se face comunicare pe teme atât de sensibile doar în conferinţe de presă şi în spuse şi replici în doi peri la acuze apărute în presă sau culese de la opoziţie. Găsim aici în mic ceea ce se vede de la o poştă, la nivel naţional, în scandalul exploatării de la Roşia Montana. O atitudine şovăielnică a administraţiei, “dubla personalitate” (Chirica taie teii, dar s-ar înscrie şi în asociaţia “Iaşul iubeşte teii”), senzaţia de culpă exploatată de contestatari, toate acestea, însoţite de ieşiri agresive şi accente dure nejustificate, sunt ingredientele care transformă un subiect, chiar banal, în punct nevralgic al unei guvernări.

Soluţia nu poate fi decât de ordin tehnic. Primarul şi viceprimarul au doar argumente politice, care ţin de faptul că au fost aleşi şi au dreptul să-şi exercite puterea, dar care nu pot oferi răspunsuri celor oneşti  interesaţi de tei, de peisagistică, de trafic, de cromatică urbană etc. Nu cunosc aceste lucruri, la fel cum Ponta nu ştie mare lucru despre cianurare sau fracturare hidraulică. Pentru acestea este nevoie de dialog aplicat între cei care susţin planurile administraţiei şi cei care se opun acesteia. Primăria trebuie să arate că lucrează cu specialişti care au o viziune, care pot explica de ce optează pentru o soluţie sau alta, oameni care să afişeze o transparenţă totală, care să arate că nu sunt lucruri de ascuns, doar, eventual, opţiuni urbanistice sau estetice diferite. Din acest motiv cred că arhitectul şef doarme, sau nu-şi înţelege rolul. În jurul lui ar trebui să se formeze “organul” Primăriei pentru problemele arhitecturale şi urbanistice. Primarul pierde puncte bune pe mâna acestuia. Şi a sa, câtă vreme îl tolerează.

                                                                                  ***

Excelent textul domnului Florin Cîntic despre felul în care Marsilia a reuşit să câştige competiţia internă pentru desemnarea capitalei culturale europene din acest an. VEZI AICI Este un bun exemplu pentru Iaşi. În ciuda pesimismului şi a neîncrederii cu care a fost primit planul înfiinţării fundaţiei care va gestiona proiectul ieşean, lucrurile par că încep să se aşeze coerent. Important este că proiectul a fost însuşit de principalele instituţii locale şi că a intrat în discuţiile uzuale despre oraş şi viitorul acestuia. De ceva vreme, trebuie să spunem, Iaşul are câteva proiecte care i-au revigorat oarecari energii. Festivalul Internaţional al Educaţiei, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traduceri, proiectul “Iaşi, Capitală Culturală Europeană” au dezmorţit un peisaj social şi cultural care părea apatic, lipsit de ingeniozitate, de forţă. Chiar dacă nu sunt pe deplin definite, cele trei proiecte dau un tonus nou şi indică posibilităţi de dezvoltare, de creativitate. Revenind la textul domnului Cântic, aş sublinia importanţa unui proiect bugetar bine făcut şi o eşalonare a investiţiilor. Muzeul Civilizaţiei Mediteraneene, din Marsilia, deschis la începutul acestui an, a fost început în urmă cu zece ani. De remarcat şi că, pe lângă specificul muzeului şi a expoziţiilor itinerante, clădirea în sine, construită de Rudy Ricciotty, este un obiectiv de vizitat. VEZI AICI De altfel, Marsilia face câteva provocări arhitecturale în acest an, pe lângă muzeul în cauză fiind şi vila mediteraneană a lui Stefano Boeri. VEZI AICI

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri