anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
anunturi

Două scenarii plus „să le fie ruşine!”

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Primele două scenarii se referă la câştigător, cel de-al treilea începe cu modul în care au fost organizate alegerile.

Ca întotdeauna în prima zi după alegeri, textul meu este încheiat cu mult timp înainte publicarea exit-poll-urilor şi a rezultatelor parţiale. De aceea, el va fi segmentat în trei părţi: două scenarii asociate variantelor de rezultat, plus încă unul.

O victorie a premierului Victor Ponta va însemna în primul rând o concentrare a puterii politice la vârf şi fluidizarea guvernării PSD. Numirea lui Călin Popescu Tăriceanu în fruntea guvernului nu ar accentua decât în mică măsură aspectul de coaliţie: până la proba contrarie, noul USL este doar un ambalaj pentru PSD, creat în perspectiva alegerilor legislative din 2016. Victor Ponta va avea un grad ridicat de influenţă în partid, dar va fi supus unor presiuni tot mai mari pe tema justiţiei, ceea ce i-ar putea crea probleme (exceptând situaţia în care se va erija el însuşi în exponent al seniorilor cu probleme penale). În timp, el va trebui să-şi precizeze intenţiile politice; în funcţie de ele, vom vedea dacă mai există vreo şansă de reechilibrare constituţională a raporturilor între preşedinte şi binomul guvern - majoritate parlamentară. În fine, va fi interesant să urmărim dacă şi când dintre viitorii lideri PSD se va afirma cineva care să conteste poziţia dominantă a lui Victor Ponta.

De partea cealaltă, o înfrângere a lui Klaus Iohannis ar accentua fragilitatea noului PNL. O parte dintre liderii liberali ar putea fi atraşi de formaţiunea domnului Tăriceanu şi de avantajele guvernării. Dintre exponenţii vechiului PDL, unii - cu precădere cei care nu vor obţine funcţii de conducere în noul PNL - ar putea fi atraşi de proiectele lui Traian Băsescu. Opoziţia ar rămâne, probabil, total lipsită de influenţă în actualul parlament, şi puternic divizată în perspectiva legislativelor din 2016. Klaus Iohannis ar fi supus unor presiuni încrucişate (pozitivă şi negativă) având drept miză alegerile interne din partid, Printre potenţialii rivali s-ar putea număra vechea sa cunoştinţă, Crin Antonescu, dar nu poate fi exclusă nici candidatura unui exponent al vechiului PDL. Imprudent gestionat, procesul de desemnare a conducerii noului partid ar putea duce nu doar la plecări individuale, ci chiar la scindare.

În cazul în care Klaus Iohannis ar deveni preşedinte, am intra într-o altă formulă de coabitare. Va fi, probabil, mai puţin zbuciumată decât cea din perioada 2012-2014, dar nu se poate şti dacă va fi mai eficientă. Majoritatea parlamentară dominată de PSD ar trebui să se menţină, în ciuda competiţiei pentru putere care va fi declanşată în partid. Nu va fi deloc simplu, dar PSD va face tot posibilul să rămână la guvernare, pentru că, altfel, riscul exploziei ar deveni imens. Pe de altă parte, Klaus Iohannis ar avea o influenţă majoră asupra selecţiei noului preşedinte al PNL şi ar rămâne liderul informal al partidului şi principalul său atu electoral pentru 2016. Liberalii şi-ar păstra distanţa faţă de PMP (acesta ar fi pus într-o situaţie foarte dificilă), dar în curând ar urma să intre în vârtejul calculelor pentru 2016 şi al unei reconstrucţii instituţionale, mai ales în zonele defavorizate din exteriorul arcului carpatic. Reforma constituţională ar fi, probabil, blocată, în aşteptarea unui moment mai puţin riscant pentru toată lumea. La nivel de politici, un guvern PSD vulnerabil şi lipsit de susţinerea preşedintelui ar putea uşor aluneca şi mai clar spre populism.

Indiferent de învingător, autorităţile române se vor confrunta cu o presiune semnificativă a Uniunii Europene şi a partenerilor din NATO, în ceea ce priveşte conformarea la exigenţele cluburilor occidentale din care facem parte. Din nou, indiferent de învingător, această presiune va avea efecte pozitive asupra democraţiei româneşti.

Consideraţiile de mai sus - ambele scenarii - nu au sens decât în situaţia în care ţara noastră demonstrează că este în stare să organizeze alegeri corecte. Sper că procesul de votare va fi cuprinzător, astfel încât rezultatul, oricare ar fi el, să legitimeze preşedintele ales. Pentru asta, ar fi nevoie ca nici unui român, din ţară sau din afara ţării, să nu i se nege dreptul de a vota. Sper ca nimeni să nu fi votat de mai multe ori şi ca intimidarea şi mita să fi avut efecte limitate. Altfel, intrăm în logica celui de-al treilea scenariu, care începe cu „să le fie ruşine!”. 

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Alexandru LĂZESCU

Jurnalism în cheia „clarităţii morale”

Jurnalismul nu poate fi niciodată matematic obiectiv, însă el ar trebui să fie, cel puţin în teorie, relativ nepărtinitor, să permită dezbaterea şi să găzduiască puncte de vedere diferite; nu şi în noua viziune radicală de stânga care câştigă teren în Occident, pentru care „adevărul propriu” trebuie să primeze.

Filmuletul zilei

opinii

Scaunele şi câinele Celsius

Nichita DANILOV

Scaunele şi câinele Celsius

Am ascultat cu glasurile stinse sunetele de chitară, am ascultat şi recitalurile. Am aplaudat. Apoi ne-am sculat de pe scaunele noastre, ne-am salutat de la distanţă, şi am plecat spre bârlogurile noastre risipite prin diferite colţuri ale oraşului. Ajunşi acasă, ne-am întins în pat, scrutând tavanul. Dar atât patul, cât şi tavanul semănau cu piaţa unde avusese loc recitatul. Şi atunci ne-am întrebat: la ce bună arta în vremea pandemiei?

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

Sorin CUCERAI

Generații de drepturi, starea democrației și noile conflicte

În societate lucrurile stau cam la fel ca în zona politică - excepția semnificativă fiind societatea urbană (mai ales din urbanul mare), care tinde să susțină din ce în ce mai puternic drepturile din a treia generație. De aici și respingerea masivă în urban a partidelor tradiționale (PSD și PNL), percepute ca rămase în urmă, când nu de-a dreptul retrograde (cam cum era perceput PCR în urbanul mare în anii '80).

O critică a criticii

Dana ȚABREA

O critică a criticii

Volumul semnat de Miruna Runcan, Teatrul în diorame. Discursul criticii de teatru în comunism. Fluctuantul dezgheţ 1956-1964 (Editura Tracus Arte, 2019) este pentru autoare, critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, un prilej de reflecţie şi cercetare academică asupra fenomenului criticii de teatru în comunism, de analiză retorico-stilistică a unor fragmente din cronicile timpului, ceea ce-i permite să formuleze opinii cu privire la structura şi tipologia cronicilor, parte a unei critici a criticii, aspect neglijat de literatura de specialitate.

pulspulspuls

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Iacătă politichia pe cai mari, cu sticla de whisky în mână

Să începem cu sfârşitul pe astăzi, stimaţi telespectatori, şi să vă oferim ceva de la Bucale, una bucată postare frumoasă a unui bun amic, abil cunoscător al sforăriilor din partidoi. 

Caricatura zilei

Răzbunarea mașinii

Editia PDF

Bancul zilei

Îi datoram multe coronavirusului. A reusit sa-i aduca pe români înapoi în tara si a putut sa le înve (...)

Linkuri

Alte ziare locale

    Intrebarea zilei

    Relaxarea condițiilpr de deplasare în starea de alertă va duce la:

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.