Cancerul colorectal reprezintă o serioasă problemă de sănătate publică, fiind cea mai frecventă formă de cancer la nivel mondial (ocupa locul 2 în cazul afecțiunilor tumorale ale bărbaților și locul 3 la femei) și o cauză importantă de mortalitate, din cauza diagnosticării tardive.

Deși nu se cunoaște o cauză exactă ce determină apariția lui, în majoritatea cazurilor cancerul de colon este precedat de existența unor polipi, proliferări benigne preneoplazice la nivelul caroră se produc mutații genetice responsabile de apariția formațiunilor de tip malign.

Dezvoltarea cancerelor colorectale este determinată de prezența unui cumul de factori genetici și de mediu, însă principalii factori de risc care favorizează apariția afecțiunii sunt reprezentați de:

• Vârsta: majoritatea cancerelor de colon sunt diagnosticate la persoane de peste 50 de ani, deși sunt suficiente situații în care vârsta la diagnosticare este mult mai mică;
• Boala inflamatorie intestinală (boala Crohn, colita ulcerativă);
• Istoricul medical – persoanele care au mai avut alte forme de cancer sau chiar și cancer de colon au un risc mai mare de (re)îmbolnăvire;
• Rude apropiate care au avut cancer de colon – prezența cancerului de colon la o rudă de gradul I crește probabilitatea de apariție a bolii. Atunci când există mai mult de o rudă care are sau a avut cancer de colon, probabilitatea crește și mai mult;
• Ereditatea: în anumite situații mutațiile genetice moștenite de la părinți determină apariția cancerelor colorectale;
• Consumul crescut de carne procesată, bogată în grăsimi, asociat cu o dietă săracă în fibre vegetale;
• Obezitatea;
• Sedentarismul;
• Diabetul zaharat;
• Fumatul: favorizează dezvoltarea polipilor intestinali;
• Radioterapia (în special cea abdominală) aplicată pentru tratarea altor tipuri de cancer poate favoriza apariția tumorilor de intestin gros și rect.

În fazele incipiente, cancerul colorectal este asimptomatic. Odată cu mărirea tumorii și evoluția locală, iar mai apoi, la distanță, aceasta generează simptome, în unele cazuri destul de zgomotoase.

Prezența sângelui în scaun (vizibilă sau depistată prin analize de laborator) și modificările de tranzit intestinal (constipație sau diaree nou-apărute, schimbarea frecvenței sau calibrului scaunului) pot fi două dintre semnalele de alarmă pentru cancerul colorectal.

Deoarece aceste două simptome sunt comune și altor afecțiuni, o consultație de specialitate este cea mai bună metodă de efectuare a unui diagnostic diferențial, în urma căruia să fie eliminate suspiciunile de existență a altor boli.

Sunt și alte simptome ce întregesc tabloul clinic al afecțiunii, cu atât mai frecvente cu cât boala progresează: durere abdominală cu diverse localizări, distensie abdominală, greață, vărsături, senzație de oboseală, scăderea poftei de mâncare etc.

Diagnosticul cancerului colorectal este facil și se face pe baza anamnezei, examenului clinic și al colonoscopiei, ultima prelevând țesut de la nivelul tumorii necesar pentru biopsie.

Diagnosticarea cât mai timpurie a cancerelor colorectale îmbunătățește speranța de viață a pacienților cu această afecțiune și crește șansele de vindecare.

Dr. Gabriela CANSCHI

Medic primar chirurgie generală

Spitalul Clinic CF Iaşi

Publicitate și alte recomandări video