ÎNTREBĂRILE IAŞUL ÎN AFACERI

1. Scapă opiniei publice sume „ascunse“ printre liniile bugetare? Există şanse ca, la o primă rectificare bugetară, Iaşului să îi fie alocate sume suplimentare?

2. Presa, dar şi o parte a zonei politice, au descris o legătură directă între valoarea alocărilor şi provenienţa geografică a unora dintre miniştrii guvernelor (fie că e vorba despre Guvernul Boc sau Guvernul Ponta). Găsiţi reală această legătură între locul de origine al ocupanţilor unor portofolii-cheie şi destinaţia fondurilor guvernamentale?

3. În programul de guvernare regăsim promisiuni care nu au o acoperire în bugetul de anul acesta, precum autostrada Ungheni-Tg. Mureş, dar şi un drum de mare viteză care să lege Iaşul de Capitală, precum şi promisiunea unui tren care să parcurgă distanţa Iaşi-Bucureşti într-un regim de viteză de peste 100 km pe oră. Cât de credibile sunt astfel de proiecte? De ce ar fi trecute într-un document oficial trecut prin Parlament, în condiţiile în care am constatat că nu se îndeplinesc niciodată astfel de planuri?

4. Mai mulţi primari din judeţul Iaşi consideră că proiectele comunităţilor acestora ar putea avea de suferit din punctul de vedere al finanţării în condiţiile în care filiala judeţeană a PSD nu ar „da ascultare“ totală liniei politice promovate la centru. Vorbim des­pre disciplină de partid sau de un sistem de tip vasal-suzeran?



Marius Bodea, deputat PNL: Singurii bani promişi: 152 de milioane lei pentru finalizarea variantei ocolitoare a municipiului

1. Alocările pentru Iaşi din bugetul national pe anul 2017 mi se par o bătaie de joc la adresa comunităţii şi regiunii noastre. Pentru autostrada Moldova - Trasilvania, noi, parlamentarii PNL Iaşi, am cerut 238 mil. lei nu atât pentru actualizarea studiilor de fezabilitate, cât mai ales pentru proiectare şi autorizare execuţie lucrări tronson Tg. Mureş – Tg. Neamţ. S-au alocat doar 15,2 milioane lei pentru studiile necesare pe 310 km. De altfel, suma nici măcar nu apare menţionată explicit în buget. Deocamdată este doar o promisiune.

În privinţa drumurilor judeţene, Iaşului îi va reveni o sumă de 10,26 milioane pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale. Această sumă reprezintă 1% din suma alocată la nivelul întregii ţări pentru drumuri judeţene. Mai mult, suntem pe locul 6 în Regiunea de Nord-Est, adică pe ultimul loc, ca alocare de fonduri pentru re­abilitarea drumurilor judeţene şi comunale, în condiţiile în care Iaşul are una dintre cele mai lungi reţele de drumuri din această categorie. 

Nu scapă opiniei publice cifre as­cunse în buget, tot ce primeşte Iaşul am prezentat public după o laborioasă analiză a bugetului şi a anexelor sale. Singurii bani promişi sunt cei 152 milioane lei pentru finalizarea variantei ocolitoare a municipiului Iaşi, varianta Sud. Nu sunt bani siguri, pentru că, în buget, apar ca fiind un credit de an­gajament, adică o promisiune, nu credit bugetar, adică o certitudine.

2. Dacă vă uitaţi pe harta naţională cu alocările bugetare, judeţele de provenienţă ale miniştrilor din cabinetul Grindeanu coincid cu investiţiile în autostrăzi şi drumuri naţionale din România. Totodată, diferenţele mari dintre a­locările pentru Iaşi, respectiv Teleorman, judeţul d-lui Dragnea, şi Timiş, judeţul d-lui Grindeanu, demonstrează că trăim într-o Românie a domniei bunului plac, a arbitrariului, nu a interesului pentru dez­voltarea unitară a ţării şi a coeziunii teritoriale.

3. Au fost promisiuni deşarte pentru a câştiga voturi. Iar ieşenii i-au crezut pe cei de la PSD, de asta au obţint un scor foarte bun în judeţul Iaşi. Ele nu sunt credibile pentru că filosofia de guvernare a PSD nu este una echitabilă, nediscriminatorie şi corectă, ci este bazată pe influenţa politică a câtorva oameni. Acest lucru este foarte grav, pentru că se subminează interesele României pe termen lung în privinţa coeziunii teritoriale şi a echităţii sociale. Atunci când români care locuiesc în regiunea de nord-est nu reuşesc să-şi valorifice potenţialul de creativitate şi inventivitate din cauza politicilor celor care sunt la guvernare, care avantajează doar anumite regiuni, atunci avem o problemă naţională.

4. Da, acest tip de mentalitate paternalistă, tributară trecutului, este generată de arhitectura instituţională a statului român, care este foarte centralizat. Aşadar, soluţia nu este „să ne punem bine cu centrul pentru că aşa vom primi mai mulţi bani”, ci să promovăm politici de descentralizare, astfel încât o mai mare parte din taxe şi impozite să rămână în comunităţile care au produs acei bani. Aşa putem elimina arbitrariul şi, evident, pe baza principiilor de subsidiaritate, putem consuma mult mai eficient resursele publice.



Andrei Postolache, liderul Partidului Pentru Iaşi, consilier local independent: Este utopic şi masochist să credem că vom fi băgaţi în seamă fărăa avea reprezentare la centru

1. Consider alocările total insuficiente şi nedrepte, lucru care din păcate nici nu mai surprinde, dar parcătotuşi nesimţirea e şi mai mare anul acesta decât de obicei. Vedem cum judeţul Teleorman primeşte de la Ministerul Transporturilor mai mult decât toatăregiunea de Nord Est la un loc. Nu ştiu săne „scape” printre liniile bugetului sume pentru proiectele importante ale judeţului, nu ştiu săfie surprize plăcute ascunse pe nicăieri, asta e! Legat de rectificările bugetare, teoretic există oricând şanse, dar eu nu am nici o informaţie care să-mi spună că avem motive să sperăm.

2. Legătura dintre locul de origine a miniştrilor şi resursele pe care le primesc acele oraşe/judeţe este pe cât de neoficială şi nescrisă nicăieri, pe atât de reală. La nivel superficial, există mecanisme şi calcule de unde ies nevoile de in­vestiţii. În practică, sunt hârtii goale, calculele importante ies întotdeauna cum vrea nucleul aflat la putere. Este naiv, utopic şi masochist săcredem căvom fi vreodată băgaţi în seamă fără a avea putere politică şi reprezentare la centru. Eu consider acest sistem în întregul său feudal şi jignitor, şi militez pentru descentralizarea alocării resurselor şi autonomia regiunilor în a decide în ce-şi investesc banii. M-am săturat să stăm cu emoţie aşteptând ca pixul unui Dragnea sau al nu ştiu cui să „ne dea şi nouă“ ceva.

3. Pentru mine aceste proiecte au credibilitate zero şi consider că au fost discutate cinic şi meschin, ştiindu-se că, dacă depinde de ei, nu vor fi niciodată mai mult decât promisiuni electorale goale.

4. Capul plecat este cea mai proastă strategie posibilă. Este umilitoare, degradantă, şi nu funcţionează, vedem asta cu ochiul liber după 27 de ani. Centrului trebuie să-i fie „frică” (într-un sens democratic) de Iaşi şi Moldova: să-i fie frică– oare cum vom vota dacă nu se respectă promisiunile, dacă nu suntem trataţi drept şi corect? Să nu îndrăznească nimeni să ne bage sub preş de frica faptului căse va ridica a doua zi un cor de voci, primari, preşedinţi de CJ-uri, parlamentari din zona asta, care va îngropa sub acuzele sale şansele în această zonă a ţării ale partidului aflat la guvernare care-şi bate joc de noi. Din păcate, suntem în situaţia opusă, cea în care partidele supracentralizate şi sistemul electoral au creat o clasă politică care tace şi se roagă pentru firimituri, în loc să stea drepţi şi să lupte pentru drepturile comunită­ţi­lor care i-au ales.