anunturi
grandchef
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

vineri, 27.05.2022

Focus suplimentul "Iaşul în afaceri"

Două voci din opoziţie despre alocările bugetare destinate Iaşului în 2017

GALERIE
foto pentru argumentMarius BodeaAndrei Postolache
  • foto pentru argument
  • Marius Bodea
  • Andrei Postolache
- +

Iaşul rămâne şi în acest an în coada listei investiţiilor guvernamentale programate în domeniul lucrărilor de infrastructură. Autostrada care să lege Moldova de Transilvania sau construcţia Spitalului Regional de Urgenţe nu se regăsesc printre priorităţile Guvernului în 2017 dacă privim la filele de buget. Doi politicieni care nu fac parte din majoritatea parlamentară care susţine cabinetul Grindeanu (coaliţia PSD-ALDE şi UDMR) au acceptat să ne ofere perspectiva acestora privind împărţirea din punct de vedere geografic a fondurilor destinate lucrărilor de infrastructură.


ÎNTREBĂRILE IAŞUL ÎN AFACERI

1. Scapă opiniei publice sume „ascunse“ printre liniile bugetare? Există şanse ca, la o primă rectificare bugetară, Iaşului să îi fie alocate sume suplimentare?

2. Presa, dar şi o parte a zonei politice, au descris o legătură directă între valoarea alocărilor şi provenienţa geografică a unora dintre miniştrii guvernelor (fie că e vorba despre Guvernul Boc sau Guvernul Ponta). Găsiţi reală această legătură între locul de origine al ocupanţilor unor portofolii-cheie şi destinaţia fondurilor guvernamentale?

3. În programul de guvernare regăsim promisiuni care nu au o acoperire în bugetul de anul acesta, precum autostrada Ungheni-Tg. Mureş, dar şi un drum de mare viteză care să lege Iaşul de Capitală, precum şi promisiunea unui tren care să parcurgă distanţa Iaşi-Bucureşti într-un regim de viteză de peste 100 km pe oră. Cât de credibile sunt astfel de proiecte? De ce ar fi trecute într-un document oficial trecut prin Parlament, în condiţiile în care am constatat că nu se îndeplinesc niciodată astfel de planuri?

4. Mai mulţi primari din judeţul Iaşi consideră că proiectele comunităţilor acestora ar putea avea de suferit din punctul de vedere al finanţării în condiţiile în care filiala judeţeană a PSD nu ar „da ascultare“ totală liniei politice promovate la centru. Vorbim des­pre disciplină de partid sau de un sistem de tip vasal-suzeran?



Marius Bodea, deputat PNL: Singurii bani promişi: 152 de milioane lei pentru finalizarea variantei ocolitoare a municipiului



1. Alocările pentru Iaşi din bugetul national pe anul 2017 mi se par o bătaie de joc la adresa comunităţii şi regiunii noastre. Pentru autostrada Moldova - Trasilvania, noi, parlamentarii PNL Iaşi, am cerut 238 mil. lei nu atât pentru actualizarea studiilor de fezabilitate, cât mai ales pentru proiectare şi autorizare execuţie lucrări tronson Tg. Mureş – Tg. Neamţ. S-au alocat doar 15,2 milioane lei pentru studiile necesare pe 310 km. De altfel, suma nici măcar nu apare menţionată explicit în buget. Deocamdată este doar o promisiune.

În privinţa drumurilor judeţene, Iaşului îi va reveni o sumă de 10,26 milioane pentru finanţarea cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale. Această sumă reprezintă 1% din suma alocată la nivelul întregii ţări pentru drumuri judeţene. Mai mult, suntem pe locul 6 în Regiunea de Nord-Est, adică pe ultimul loc, ca alocare de fonduri pentru re­abilitarea drumurilor judeţene şi comunale, în condiţiile în care Iaşul are una dintre cele mai lungi reţele de drumuri din această categorie. 

Nu scapă opiniei publice cifre as­cunse în buget, tot ce primeşte Iaşul am prezentat public după o laborioasă analiză a bugetului şi a anexelor sale. Singurii bani promişi sunt cei 152 milioane lei pentru finalizarea variantei ocolitoare a municipiului Iaşi, varianta Sud. Nu sunt bani siguri, pentru că, în buget, apar ca fiind un credit de an­gajament, adică o promisiune, nu credit bugetar, adică o certitudine.

2. Dacă vă uitaţi pe harta naţională cu alocările bugetare, judeţele de provenienţă ale miniştrilor din cabinetul Grindeanu coincid cu investiţiile în autostrăzi şi drumuri naţionale din România. Totodată, diferenţele mari dintre a­locările pentru Iaşi, respectiv Teleorman, judeţul d-lui Dragnea, şi Timiş, judeţul d-lui Grindeanu, demonstrează că trăim într-o Românie a domniei bunului plac, a arbitrariului, nu a interesului pentru dez­voltarea unitară a ţării şi a coeziunii teritoriale.

3. Au fost promisiuni deşarte pentru a câştiga voturi. Iar ieşenii i-au crezut pe cei de la PSD, de asta au obţint un scor foarte bun în judeţul Iaşi. Ele nu sunt credibile pentru că filosofia de guvernare a PSD nu este una echitabilă, nediscriminatorie şi corectă, ci este bazată pe influenţa politică a câtorva oameni. Acest lucru este foarte grav, pentru că se subminează interesele României pe termen lung în privinţa coeziunii teritoriale şi a echităţii sociale. Atunci când români care locuiesc în regiunea de nord-est nu reuşesc să-şi valorifice potenţialul de creativitate şi inventivitate din cauza politicilor celor care sunt la guvernare, care avantajează doar anumite regiuni, atunci avem o problemă naţională.

4. Da, acest tip de mentalitate paternalistă, tributară trecutului, este generată de arhitectura instituţională a statului român, care este foarte centralizat. Aşadar, soluţia nu este „să ne punem bine cu centrul pentru că aşa vom primi mai mulţi bani”, ci să promovăm politici de descentralizare, astfel încât o mai mare parte din taxe şi impozite să rămână în comunităţile care au produs acei bani. Aşa putem elimina arbitrariul şi, evident, pe baza principiilor de subsidiaritate, putem consuma mult mai eficient resursele publice.



Andrei Postolache, liderul Partidului Pentru Iaşi, consilier local independent: Este utopic şi masochist să credem că vom fi băgaţi în seamă fărăa avea reprezentare la centru



1. Consider alocările total insuficiente şi nedrepte, lucru care din păcate nici nu mai surprinde, dar parcătotuşi nesimţirea e şi mai mare anul acesta decât de obicei. Vedem cum judeţul Teleorman primeşte de la Ministerul Transporturilor mai mult decât toatăregiunea de Nord Est la un loc. Nu ştiu săne „scape” printre liniile bugetului sume pentru proiectele importante ale judeţului, nu ştiu săfie surprize plăcute ascunse pe nicăieri, asta e! Legat de rectificările bugetare, teoretic există oricând şanse, dar eu nu am nici o informaţie care să-mi spună că avem motive să sperăm.

2. Legătura dintre locul de origine a miniştrilor şi resursele pe care le primesc acele oraşe/judeţe este pe cât de neoficială şi nescrisă nicăieri, pe atât de reală. La nivel superficial, există mecanisme şi calcule de unde ies nevoile de in­vestiţii. În practică, sunt hârtii goale, calculele importante ies întotdeauna cum vrea nucleul aflat la putere. Este naiv, utopic şi masochist săcredem căvom fi vreodată băgaţi în seamă fără a avea putere politică şi reprezentare la centru. Eu consider acest sistem în întregul său feudal şi jignitor, şi militez pentru descentralizarea alocării resurselor şi autonomia regiunilor în a decide în ce-şi investesc banii. M-am săturat să stăm cu emoţie aşteptând ca pixul unui Dragnea sau al nu ştiu cui să „ne dea şi nouă“ ceva.

3. Pentru mine aceste proiecte au credibilitate zero şi consider că au fost discutate cinic şi meschin, ştiindu-se că, dacă depinde de ei, nu vor fi niciodată mai mult decât promisiuni electorale goale.

4. Capul plecat este cea mai proastă strategie posibilă. Este umilitoare, degradantă, şi nu funcţionează, vedem asta cu ochiul liber după 27 de ani. Centrului trebuie să-i fie „frică” (într-un sens democratic) de Iaşi şi Moldova: să-i fie frică– oare cum vom vota dacă nu se respectă promisiunile, dacă nu suntem trataţi drept şi corect? Să nu îndrăznească nimeni să ne bage sub preş de frica faptului căse va ridica a doua zi un cor de voci, primari, preşedinţi de CJ-uri, parlamentari din zona asta, care va îngropa sub acuzele sale şansele în această zonă a ţării ale partidului aflat la guvernare care-şi bate joc de noi. Din păcate, suntem în situaţia opusă, cea în care partidele supracentralizate şi sistemul electoral au creat o clasă politică care tace şi se roagă pentru firimituri, în loc să stea drepţi şi să lupte pentru drepturile comunită­ţi­lor care i-au ales.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Toni HRIŢAC

Un concurs de arhitectură care poate da Iaşului o nouă clădire emblematică

Anunţul companiei Iulius apropie de sfârşit o dezbatere publică care în urmă cu trei ani a mobilizat societatea civilă ieşeană. Au fost douăsprezece ore de discuţii aprinse, marcate de suspiciune şi neîncredere. Este însă atributul unui oraş de valoare să scoată o asemenea soluţie după discuţii încinse.

opinii

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

Alexandru CĂLINESCU

Franţa: un guvern de tranziţie, dar cu probleme

După ce reluaseră sloganul clasic, „să punem stavilă extremei drepte”, au descoperit că extrema stângă, sub conducerea lui Jean-Luc Mélenchon, a devenit mai periculoasă decât partidul lui Marine Le Pen. În consecinţă, executivul actual (căruia comentatorii îi prevăd o viaţă scurtă) a fost alcătuit în aşa fel încât să „ciupească” (scuzaţi termenul) din electoratul mélenchonist.

Cine ocupă scaunul gol?

George PLEȘU

Cine ocupă scaunul gol?

Iaşul are nevoie de un organism care să direcţioneze, să ghideze şi să potenţeze eforturile culturale ale comunităţii, de la administraţia locală şi instituţiile culturale de stat, la societatea civilă, sectorul cultural independent şi până la publicul existent şi dezvoltarea de noi audienţe. Fie că se va chema Institutul Cultural Ieşean sau în orice alt fel, înfiinţarea sa este esenţială pentru a reprezenta interesele industriilor culturale şi creative şi a realiza cât mai rapid o strategie culturală care să facă parte dintr-o viitoare strategie de oraş.

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

dr. Eugen TÂRCOVEANU

IN MEMORIAM: Am pierdut un model - prof. dr. Victor Strat

Alături de alte mari personalităţi chirurgicale, profesorul Victor Strat se înscrie în galeria celor care au contribuit la progresul şi modernizarea chirurgiei din ţara noastră. Şcoala pe care a format-o îi este pe deplin recunoscătoare şi îi va păstra o vie amintire.

pulspulspuls

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Agamiţii Dandanache de la Iaşi: o lungă şi tristă poveste de succes

Tare ne-am mai amuzat alaltăieri, stimaţi telespectatori, când l-am auzit pe fostul şef liberal nea Şică Orban dezvăluind boborului, la o emisiune teve şi oră de maximă audienţă, şi chiar de ziua lui, cum a trebuit el săracul să-i paraşuteze pe listele parlamentare liberale pe actualul premier Ciucă şi pe actualul menistru al Justiţiei Predoiu, totul la intervenţii din afara partidului (de la Cotroceni, adicătelea). 

Caricatura zilei

Băsescu a pocnit, de data asta, o mașină

Editia PDF

Bancul zilei

La farmacie: - Un prezervativ, va rog. - Doar unul? - Da. Incerc sa ma las.

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.