Când ne gândim la digestie, cel mai adesea ne vin în minte stomacul sau intestinele subțiri,  explică medicul Gabriela Canschi. Dar adevărata muncă de finețe are loc în colon, ultima porțiune a tubului digestiv, cu o lungime aproximativă de un metru și jumătate.

El are un rol esențial în absorbția apei și a electroliților, formarea și eliminarea materiilor fecale, sinteza și absorbția unor vitamine, precum și în menținerea unui echilibru microbian benefic organismului.

Apa, sarea și arta echilibrului

În fiecare zi, prin sistemul digestiv circulă aproape opt litri de lichide – apă, sucuri digestive, enzime. Până la final, colonul „recuperează” cea mai mare parte din ele.

Este ca un filtru inteligent: absoarbe exact câtă apă și câte săruri are nevoie organismul pentru a rămâne în echilibru.

Dacă face prea multă economie – apare constipația. Dacă grăbește procesul – apare diareea. În spatele acestor reacții aparent banale se ascunde un mecanism fin, reglat de nervi, hormoni și chiar de bacteriile care trăiesc acolo.

Formarea și eliminarea materiilor fecale

La finalul parcursului prin intestinul subțire, alimentele împreună cu secrețiile digestive au o consistență lichidă ne lămurește medicul Gabriela Canschi.

Pe măsură ce conținutul intestinal avansează în colon, apa este reabsorbită, iar materialul devine din ce în ce mai solid, formând fecalele.

Mișcările fiziologice ale colonului contribuie la amestecarea și propulsia conținutului către rect. Celulele din stratul superficial produc mucus, care lubrifiază conținutul intestinal și protejează mucoasa de acțiunea mecanică și chimică a materiilor reziduale.

Fermentația bacteriană și sinteza de vitamine

Medicul Gabriela Canschi ne îndeamnă să ne imaginăm colonul ca pe o capitală uriașă locuită de miliarde de bacterii prietenoase, un ecosistem foarte complex numit microbiota intestinală.

Aceste microorganisme joacă un rol crucial în degradarea resturilor alimentare nedigerate, în special a fibrelelor vegetale pe care, prin procesele de fermentație le transformă în acizi grași cu lanț scurt, o sursă de energie pentru celulele colonului și un scut antiinflamator pentru organism.

Mai mult decât atât, ele produc vitamine din grupul B și vitamina K, ce pot fi absorbite parțial de la nivelul colonului.

Puțini știu că aproape 70% din celulele imunitare ale corpului trăiesc în intestin.Mucoasa colonului, împreună cu microbiota intestinală formează o barieră inteligentă: lasă să treacă substanțele utile, dar blochează bacteriile periculoase.

Când această barieră se deteriorează – din cauza stresului, antibioticelor sau unei alimentații sărace în fibre – pot apărea inflamații, intoleranțe și chiar boli autoimune.

Colonul simte când suntem stresați

Asta se întâmplă pentru că legătura dintre intestin și creier este reală și puternică. Acesta conține peste 100 de milioane de neuroni – motiv pentru care este numit adesea „al doilea creier”.

Stresul poate încetini sau accelera tranzitul intestinal, cauzând constipație sau diaree explică medicul Gabriela Canschi. În schimb, o microbiotă echilibrată ajută la reglarea serotoninei – hormonul care ne dă o stare de bine.

Așadar este important să menținem colonul “fericit” prin consumul adecvat de lichide și fibre alimentare, exercițiu fizic regulat, gestionarea stresului, odihnă suficientă, reducerea consumului de zahăr și aport de alimente fermentate( iaur, chefir, borș de casă,murături naturale).

Un colon fericit este un prieten de nădejde – discret, dar esențial pentru tot ce înseamnă sănătate și

vitalitate.

Dr. Gabriela CANSCHI 

Medic primar chirurgie generală

Spitalul Clinic CF Iaşi

Publicitate și alte recomandări video