
Dr. Raluca Modoranu: „Femeile au un risc de două ori mai mare de a dezvolta depresie decât bărbații”

Conform studiilor de specialitate, psihiatrii vorbesc la ora actuală de mai multe forme de depresie. Este vorba de depresia majoră clasică, depresia persistentă (distimia), cea sezonieră care apare în special în lunile de iarnă din cauza expunerii reduse la lumină naturală, bipolară, asociată cu tulburarea bipolară și care se caracterizează prin alternarea episoadelor depresive cu episoade maniacale. Ultima enumerată este depresia post-partum care apare la femei după naștere și care este influențată de schimbările hormonale și de stresul aferent perioadei postnatale.
Citește integral ediția nr. 28 a Ziarului de Sănătate
Medicii au explicat pentru „Ziarul de Sănătate” că depresia majoră afectează semnificativ funcționarea zilnică și calitatea vieții, chiar și în cazurile mai ușoare, depășind simpla tristețe sau stările temporare de melancolie. Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale definește tulburarea depresivă majoră prin prezența a cel puțin 5 simptome timp de cel puțin 2 săptămâni dintre care cel puțin unul trebuie să fie dispoziția depresivă sau pierderea interesului sau a plăcerii în activități.
Dr. Raluca Modoranu, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, a enumerat și alte simptome ale depresiei precum modificările în greutate sau apetit, insomnia sau hipersomnia, oboseala sau lipsa de energie, sentimentele de inutilitate sau vinovăția excesivă, dificultățile de concentrare, gânduri de moarte sau suicid. Simptomele trebuie să afecteze funcționarea zilnică pentru a se putea stabili diagnosticul de tulburare depresivă majoră.
De ce apare depresia?
Medicul a explicat că depresia este rezultatul unor factori multipli, precum cei genetici în care componenta ereditară este semnificativă, biologici, psihologici și de mediu. Astfel traumele emoționale și conflictele nerezolvate cresc susceptibilitatea la depresie. Stresul cronic este și el un factor declanșator. Studiile arată că persoanele expuse la stres cronic, mai ales cele cu un istoric familial de depresie, au un risc semnificativ crescut de a dezvolta episoade depresive.
„Persoanele cu rude de gradul întâi care suferă de depresie au un risc mult mai mare de a dezvolta această tulburare, cu o rată de ereditate estimată între 30% și 40%. Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale femeile au un risc de două ori mai mare de a dezvolta depresie decât bărbații. Aceasta se datorează fluctuațiilor hormonale din timpul menstruației, sarcinii și menopauzei, dar și a factorilor psihosociali. Studiul Kuehner din 2017 subliniază că persoanele de sex feminin sunt mai expuse stresului cronic de natură interpersonală și au răspunsuri emoționale mai puternice la astfel de stresori, ceea ce le face mai vulnerabile la depresie”, a punctat dr. Raluca Modoranu.
Depresia este o boală care poate afecta pe oricine, indiferent de caracter sau „forță” psihică
Specialistul a subliniat faptul că afecțiunile cronice, precum neoplaziile, disfuncțiile endocrine, diabetul sau bolile autoimune, pot contribui la declanșarea depresiei, iar tratamentul acesteia poate îmbunătăți și prognosticul afecțiunilor de bază. Medicul a atenționat însă și asupra faptului că unele afecțiuni medicale au în terapie medicație care prin efectul ei la nivelul receptorilor cerebrali poate declanșa starea depresivă.
„Depresia poate lua diverse forme și nu se manifestă întotdeauna printr-o dispoziție tristă evidentă. Simptomele fizice precum oboseala, durerile, retragerea socială și iritabilitatea sunt semne frecvent trecute cu vederea și confundate cu afecțiuni medicale decompensate sau stare de oboseală marcată. Atunci depresia atipică este frecvent subdiagnosticată deoarece simptomele nu sunt întotdeauna asociate cu o tristețe profundă”, a spus medicul.
Dr. Raluca Modoranu a mai explicat că diagnosticarea bolii se face de către un profesionist în sănătate mintală, conform criteriilor din Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale care includ prezența a cel puțin cinci simptome majore pe o perioadă de două săptămâni. Există în același timp posibilitatea de dozare a nivelului în sânge de neurotransmițători implicați în declanșarea depresiei.
Specialiști au atenționat că diferitele tipuri de depresie necesită tratamente specifice, iar diagnosticarea corectă este esențială pentru o intervenție adecvată.
„Depresia este un factor major de risc pentru suicid. Studiul realizat de Harris și Barraclough în 1997 a arătat că persoanele cu depresie majoră au un risc de suicid de 20 de ori mai mare decât populația generală. Afecțiunea este adesea asociată cu boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul. S-a demonstrat și că depresia crește riscul de infarct miocardic. De asemenea afectează semnificativ funcționarea socială și profesională și poate duce la izolare socială și scăderea productivității. Poate provoca deteriorarea relațiilor personale, ceea ce poate duce la divorț, pierderea locului de muncă și probleme financiare”, a atenționat specialistul.
Tratamente multiple, dar riscul de recidivă e ridicat
Dr. Raluca Modoranu a explicat că tratamentul depresiei include terapia cognitiv-comportamentală, considerată una dintre cele mai eficiente forme de psihoterapie și medicație antidepresivă. Urmează apoi terapiile alternative precum stimularea magnetică transcraniană și terapia electroconvulsivă utilizate pentru depresia refractară.
Fără tratament, a spus medicul, depresia dispare rar de la sine. Ea tinde să devină cronică sau recurentă dacă nu este tratată. Studiile au demonstrat că depresia netratată poate dura între 6 și 9 luni, dar, în multe cazuri, simptomele pot persista și se pot agrava. Recidivele sunt frecvente la pacienții care nu primesc tratament continuu și de aceea este importantă intervenția terapeutică timpurie.
„Riscul de recidivă după un episod depresiv major este ridicat, astfel că între 50% și 85% dintre persoanele care au suferit un episod depresiv vor experimenta recidive. Riscul este mai mare în primii doi ani după remisiune. Pentru a preveni recidivele, se sugerează că tratamentele de întreținere, fie cu medicamente antidepresive, fie prin psihoterapie, esențiale pentru menținerea remisiunii. 70% dintre pacienți au obținut remisiune completă după tratamente succesive. Totuși, în cazurile severe sau cronice, remisiunea poate fi parțială și poate necesita tratament pe termen lung pentru menținerea stării de bine și prevenirea recidivelor”, a spus dr. Raluca Modoranu.
Publicitate și alte recomandări video